Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Marisia XXX-XXXl Pornind de la observatiile de mai sus, consider totu§i cä ace§ti autori nu au adresat un aspect important, §i anume faptul cä constructia acestor biserici nu a fost initiatä de cätre stat, ci de cätre personalitati sau grupuri de interese locale, care au exercitat ulterior presiuni la centru. Atät dinastia, cät §i guvernul de la Bucure§ti au dórit sä T§i demonstreze ata§amentul fatä de „valorile romäne§ti” prin asocierea imaginii lor publice cu edificarea unor edificii de cult ortodoxé. Ceremoniile organizate pentru sfintirea acestor biserici a adunat largi mase populare, oferind oportunitäti pentru afi§area oficialä a puterii Tn provinciile devenite recent parte a Romániei Mari. Pe de altä parte, Tn ora§ele dominate de „minoritäti etnice”, noile elite romäne§ti au urmärit sä stabileascä о prezentä consistentä Tn spatiul public al ora§ului §i sä controleze institutiile locale. Ca atare, constructia unui astfei de monument reprezenta о oportunitate pentru rezolvarea propriei agende, atät pentru autoritäre centrale, cät §i pentru cele locale. 2. Contextui: Clujul in primele decenii ale secolului XX Noua Catedrala a fost plasatä Tnsä Tntr-un ora§ cu un profil arhitectonic deja conturat Tn timpul perioadei dualiste. Potrivit lui Gheorghe Vais, aceste schimbäri s-au datorat Tn mare mäsurä unei campanii sustinute sponsorizate de stat, care a reu§it sä schimbe fata ora§ului Tn aproximativ 35 de ani.14 Dat fiind faptul cä noile clädiri publice erau menite sä simbolizeze autoritatea §i prestigiul statului, lista de cerinte formulate de guvernul de la Budapesta includea monumentalitate, formule arhitectonice dominate de istoricism §i un limbaj decorativ eclectic. Numeroase clädiri administrative, de Tnvätämänt, comerciale §i institutii de culturä au fost construite Tntre 1880 §i 1915, fiind aproape Tn exclusivitate opera unor arhitecti budapestani: Palatul Comitatului Cluj, Universitatea Franz Joseph, Clinicile Universitäre §i Biblioteca, Palatul de Justitie, Camera de Comert §i Industrie etc. Unul dintre aspectele esentiale ale modernizärii ora§ului l-а constituit §i transformarea fostelor piete centrale din zone comerciale Tn spatii publice reprezentative din punct de vedere al agendei politice. Tinta principal a programului de nationalizare a spatiului public a constituit-o piata centralä a ora§ului, reamenajatä Tn contextui serbärilor Mileniului. Micile magazine §i casele care Tnconjurau biserica Sfäntul Mihail au fost demolate, iar un monument reprezentándu-l pe Mátéi Corvin, regele maghiar näscut la Cluj, a fost dezvelit Tn 1902 Tn cadrul unor festivitäti care au cäpätat proportiile unei särbätori nationale.15 Discutänd politicile de nationalizare a spatiului public implementate de cätre guvernul maghiar Tn aceastä perioadä, Rogers Brubaker a subliniat existenta unei puternice sfere publice maghiare, Tn timp ce comunitatea romäneascä, semnificativ mai redusä din punct de vedere numeric, beneficia doar de sprijinul celor douä biserici „romäne§ti”, cea ortodoxé §i cea grecocatolicä.16 Pe längä relativa inferioritate demograficä (doar 12,3% dintre locuitori 14 Gheorghe Vais, Clujul eclectic, UT Press, Cluj-Napoca, 2009, p. 5. 15 Rogers Brubaker (e<±), National Politics and Everyday Ethnicity in a Transylvanian Town, Princeton University Press, Princeton and Oxford, 2006, p. 96. 16 Ibidem, p. 91. 309
