Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Istorie simbolistica. Pornind de la afirmatia lui George Mosse, care a analizat proiecte similare, menite sä „ancoreze miturile §i simbolurile nationale in con§tiinta poporului,A, Tmi propun sä analizez cazul Catedralei Ortodoxé din Cluj ca expresie a unei viziuni asupra identitätii colective. Demersui meu este bazat pe perspectiva criticä asupra perioadei interbelice propusä de Irina Livezeanu4 5, precum §i pe observatiile referitoare la retoricä nationalistä din spatele monumentelor religioase apartinänd unor speciali§ti in istoria arhitecturii, precum Carmen Popescu 6 §i Augustin loan 7. Nu in ultimul ränd, voi utiliza lucrarea recentä a Mariéi Bucur referitoare la practicile comemorative dupä cele douä räzboaie mondiale, care demonstreazä lipsa unei politici coerente a statului in ceea ce prive§te constructia monumentelor in perioada interbelicä, initiativa apartinänd de cele mai multe ori comunitätilor locale.8 Discutänd impresionanta activitate de zidire de biserici ortodoxé in Transilvania interbelicä, Carmen Popescu considerä cä prin aceste „catedrale”9, statul román a urmärit sä sublinieze „recucerirea” simbolicä a teritoriului, dar §i sä contrabalanseze infäti§area „sträinä” (de exemplu maghiarä) a ora§elor transilvänene.10 Deoarece ortodoxia a jucat un rol major in istoria romänilor transilväneni, ca unul dintre cele mai clare simboluri ale identitätii nationale, constructia unor catedrale de dimensiuni impozante a reprezentat echivalentul nationalizärii teritoriului.11 Mai mult, arhitectii care au proiectat aceste catedrale au fäcut apel la resursele oferite de mo§tenirea bizantinä, care demonstreazä ata§amentul romänilor la cre§tinätatea räsäriteanä.12 Potrivit lui Augustin loan, bisericile construite in timpul perioadei interbelice in noile provincii au fost investite cu puternice conotatii politice. Stilul acestor clädiri religioase nu trebuia numai sä reprezinte spiritul romänesc, ci sä promoveze de asemenea un discurs specific despre identitatea nationalä Tn ora§ele in care prezenta romäneascä era slabä. Problema monumentalitätii a devenit de о importantä majorä pentru arhitecti, deoarece aceste catedrale menite sä „romänizeze” spatiul urban au fost desemnate sä marcheze Tntr-o manierä foarte vizibilä teritoriul.13 4 George Mosse, The Nationalization of the Masses, Cornell University Press, Ithaca, 1991, p. 8. 5 Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania, Cornell University Press, Ithaca and London, 1995. 6 Carmen Popescu, Le style national roumain. Construire une nation a travers /’architecture. 1881-1945, Presses Universitaires de Rennes, Rennes §i Simetria, Bucure§ti, 2004. 7 Augustin loan, Power, play and national identity, Bucharest: The Romanian Cultural Foundation Publishing House, 1999. 8 Maria Bucur, War and Victims, Indiana University Press, Bloomington and Indianapolis, 2009. 9 Multe din aceste biserici sunt percepute ca §i catedrale datoritä dimensiunilor monumentale, de§i practic nu se pot incadra in aceastä categorie. 10 In acest caz, Carmen Popescu face referire la impactul stilului natonal maghiar, reprezentat de noua generatie de arhitecti condusä de Kós Károly. Acestä afirmatie nu este valabilä Tnsä Tn cazul Clujului. Potrivit lui Gheorghe Vais, stilulu arhitectonic dominant ales de cätre statul maghiar pentru majoritatea clädirilor construite Tn Cluj Tn perioada austro-ungarä a fost istoricismul. Inflenta grupului „Tinerilor” condus de Kós a fost una extrem de limitatä. 11 Carmen Popescu, Le style national roumain, p. 211. 12 Ibidem, p. 255. 13 Augustin loan, Power, Play and National Identity, pp. 23-24. 308
