Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Nicolae Victor Fola: Evoluţia economică şi social-politică a oraşului Tărnăveni in perioada interbelică

Marisia ХХХ-ХШ

ales, Legea de organizare §i reglementare a comertului de bancä, din 8 mai 1934, cu modificärile ulterior18.

Urmärind retrospectiv situatia economicä a ora§ului, la nivelul productiei industriale, raportäm unii indicatori economici la cei nationali, din acest an de referintä (cifrele pentru productia localä le-am cuprins Tn „Anexä”)- In anul 1938, Romania avea resurse materiale, naturale §i umane, de 3 - 4 őri mai slab valorificate decät tärile industriale europene. Industria prelucrätoare acoperea necesitätile pietei interne, Tn proportie de 80% cu bunuri de consum, rämänänd Tnsä deficitarä Tn ramurile cardinale ale constructiei de ma§ini §i utilaje, importate Tn proportie de 85%. Consumul de energie electrica pe locuitor era Tn anul 1935 de 22 kwh, de 10-30 őri mai mic ca Tn statele dezvoltate, productia de otel era de numai 14 kg/locuitor, cimentul produs Tn anul 1938 era doar 27 kg/locuitor, acidul sulfuric (baza industriei chimice) era de doar 2,3 kg/locuitor. Productivitatea era de numai 120 de dolari, cea mai micä Tn Europa, iar conditii de trai, sensibil mai bűne, erau asigurate doar pentru о zecime din populatia Romäniei19.

Populatia Tärnäveniului, Tn anii interbelici, a cunoscut, desigur, cre§tere §i diversificare socio-profesionalä, Tn paralel cu urbanizarea. Recensämäntul din 1930 consemneazä 9027 de locuitori, Tn ordinea märimii: romäni, maghiari,germani, evrei, tigani, altii. Din punct de vedere socio-profesional, datoritä industrializärii cre§te numärul de muncitori calificati, tehnicieni, ingineri, functional publici, medici, cadre didactice. Ca §i religie/confesiune, Tn anul 1942-1943 Tn Tärnäveni erau: 833 ortodoc§i, 3597 greco-catolici (folosim datele acestui an deoarece dupá Dictatul de la Viena populatia romäneascä provenitä din refugiati a crescut). Recensämäntul din 1930 consemna 827 unitarieni, 1679 reformati calvini, 1021 romano-catolici, luterani 181, dar §i un numär redus de bapti§ti, cre§tini dupä Evanghelie etc. §i 530 de evrei. Numärul refugiatilor din teritoriile cotropite de Ungaria horthistä, dar §i din Basarabia20, respectiv Bucovina ocupatä de Uniunea Sovieticä atingea 3291 persoane. Unele fluctuatii de populatie, putin semnificative ca numär de persoane, se leagä de reforma administrativä din anul 1925. ín 1926 Blajul este declarat ora§ §i pe motive politicianiste (locale - n. n.), re§edinta judetului se preconizeazä a fi mutatä la confluenta Tärnavelor. Tnsä prefectura se mutä din Tärnäveni abia Tn anul 1933, administratia financiarä se mutä la Blaj abia Tn aprilie 1939, iar tribunalul (judecätoria de ocol) se afla, Tn anul 1943 la Dumbräveni.

Pe plan juridic §i al consemnärii drepturilor democratice, concret Tn domeniul administratiei, Legea unificärii administrative, din 14 iulie 1925, mentiona Tn mod special libertatea minoritätilor de a-§i folosi limba maternä Tn raporturile cu administratia localä. Legea administratiei din 27 martié 1936, la rändul ei, prevedea ca Tn comunele rurale, consilierii care nu cuno§teau limba statului puteau folosi Tn dezbateri propria limbä. Legea administratiei din 14 august 1938, extindea dreptul de folosire al limbilor minoritare Tn adunärile comunale urbane, respectiv rurale, unde majoritatea populatiei apartinea unei

I. A. Damian, op. cit., p. 229.

19 Starea natiunii 1918 - 1996, Fundatia „Romania de Maine”, 1996, p. 22, 24 - 25, 30 - 31,33, 35.

20 Coriolan Suciu, Judetul Tárnává Micä - schitä monograficä, Blaj, 1943, p. 27 §i 55.

301