Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Nicolae Victor Fola: Evoluţia economică şi social-politică a oraşului Tărnăveni in perioada interbelică
Istorie minoritäti. ín domeniul légii fundamentale, Constitutia din 1923 conferea democratie tuturor cetätenilor tärii, indiferent de originea etnicä, limbá sau religie, posibilitáti identice ín obtinerea §i exercitarea drepturilor civile §i politice, libertätii con§tiintei, invätämäntului, comunicärii §i publicärii ideilor. Constitutia din anul 1938 mentine drepturile §i libertätile din Constitutia din anul 1923, cu asigurarea unui adaus, cél privind índatoririle pe care le aveau cetätenii fatä de stat, ín virtutea acestor drepturi. Legi speciale, ín afara celor administrative anterior mentionate, preconizau drepturi ín justitie (Regulamentul din decembrie 1925 de organizare a corpului traducátorilor §i interpretärilor de pe längä instantele judecätore§ti), Codul de procedúra civilé transilvänean, ín legäturä cu formularea actelor ín limba materná, Legea de accelerare a judecátorilor (1 iulie 1929), fára sä existe vreun fel de restrictii ín presa, invätämänt, relatii private. Mai múlt, ín 3 mai 1938 s-а creat un Comisariat General pentru minoritäti, iar textele juridice au fost incluse ín a§anumitul „Statut pentru minoritäti”, ale cärui dispozitii depä§eau cadrul de principii din Tratatul pentru minoritäti21. Reteaua §colarä a avut un rol distinct ín dezvoltarea interbelicä a Tärnäveniului. ínaintea primului räzboi mondial, ín ora§ functiona, pe längä gimnaziul maghiar §i §coala primarä publica, о §coalä profesionalä, cu limba de predare maghiarä, care pregätea ucenici, in domeniile solicitate de micile unitäti de productie §i servicii. Din anul §colar 1919 - 1920 a functionat о §coalä de ucenici industriali pe längä firma „Nitrogen”, ulterior §i-a infiintat §coala profesionalä §i societatea „Mica”, cele douä §coli fuzionänd in anul 1938 §i pregäteau personal calificat pentru profesiile de: sudor, läcätu§ mecanic, electrician, operator chimist. ín perioada dintre cele douä räzboaie se dezvoltä §i invätä-mäntul primär §i cel gimnazial public (ultimul cu о §coalä de fete §i una de bäieti), crescänd corpul didactic simtitor. Un rol deosebit, pe planul activitätii instructive §i educative l-а avut activul profesor §i director loan Vulcutiu, sibian de origine (in anii 1931 §i 1932 §i primär al ora§ului). Destul de tärziu, ín 16 aprilie 1937, incepea aplicarea in tarä a „Légii invätämäntului industrial”, care a inviorat §i activitatea §colii de profil industrial din Tärnäveni. Directori ai acestei §coli au fost, intre anii 1919 - 1941: Nicolae Moldovan, Nicolae Märginean, iar din anul 1941 profesorul loan Aron Cotutiu. ín anul 1941, §coala avea un numär de 114 cursanti22. Desigur, mergänd in timp pänä in zilele noastre, constatäm continuarea acestei traditii, prin cursuri de §coala profesionalä, de tehnicieni (§coala medie), §coala postlicealä §i apoi cursuri de mai§tri, mult timp. §i actualul Colegiu Tehnic din Tärnäveni mai pästreazä unele profile, de§i la nivel modest, datoritä declinului industrial al localitätii. Pentru anii comunismului, Tärnäveniul a rämas ca pepiniera de cadre pentru industria de profil, pe diferite platformé industriale din tarä, insä cadre din domeniul chimiei au lucrat §i in cadrul cooperärii economice cu sträinätatea (in Europa, Asia §i Africa de Nord). Prezintä semnificatii §i evolutia administratiei locale §i viata politicä din zonä, in conexiune cu cea nationalä. intre primarii perioadei interbelice se 2^lstoria Romäniei. Transilvania, volumul II (1867 - 1914), Cluj - Napoca, 1999 (capitolul „Integrarea minoritätilor nationale din Transilvania in organismul statal romänesc(1918 - 1940)’). 22 N. V. Fola, op. cit. ,p. 171 ?i 270-271. 302
