Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Nicolae Victor Fola: Evoluţia economică şi social-politică a oraşului Tărnăveni in perioada interbelică
Istorie pentru produse chimice, metalurgice §i ?ngrä§äminte agricole SAR”. „Mica” noul stäpän al firmei se ocupa de exploatarea minereurilor de aur, argint §i cupru, dar§i de producerea bioxidului de sulf13. íntreprinderea „Mica” produce efectiv in anul 1936, functionänd cu douä sectii: metalurgicä §i chimicä. Impreunä cu „Minaur” din Zlatna erau singurele unitäti de prelucrare a metalelor nobile din taré. ín anui 1940, „Mica” prelucra 9869 tone de concentrate auro-argentifere, din ca-re s-au extras 4511573 kg. aur fin, 20565653 de argint, 42,94 tone cupru §i 227,49 tone plumb. Sectia chimicä producea in anui 1941 603,9 tone acid sulfuric.14 íntreprindere industrialä cu traditie a fost §i Íntreprinderea de geamuri, „Ardeleana”, fondatä la 30 septembrie 1918, ca societate anonimä, cu un capital initial de 1 miliőn de lei aur, care, in anul 1938 ajunge la 70 milioane, datoritä asocierii firmei Saint - Gabin, dar §i unor aporturi olandeze, spaniole §i germane de capital. Produsele sale au fost geamul simplu, apoi cel turnat, ulterior ornament §i armat. ín §edinta din 29 iulie 1925, Consiliul de Mini§tri i-a acordat inlesniri §i foloase, pentru stimularea activitätii. S-а amplificat dotarea tehnicä, crescänd §i consumul de gaz metán. Se cäuta märirea rentabilitätii productiei §i desfacerii, fapt explicabil datoritä concurentei (in Europa functionau atunci 56 fabrici de sticlä). in 1930, este societate pe actiuni §i produce sticlä turnatä, in sistem Foucault. ín cursui deceniului al treilea, avea angajati aproape 1000 de speciali§ti sträini (cehi, austrieci §i unguri), cärora firma le-а construit 80 de apartamente. ín anul 1937, datoritä depresiunii economice se inregistra о scädere de productie §i, in acela§i an, se incepe producerea vatei de sticlä. ín anii 1939 §i 1940 a crescut productia de geam ornament §i armat15. Altä intreprindere cu vechime, de importantä mai micä (singura care mai functioneazä din cele trei) este producätoare de produse ceramice (azi „CARS S. A.”), producätoare de tigle, cärämizi §i teracote (mai tärziu), care avea patroni pe R. Koch §i S. Pekri. Ca societate mixtä, a trecut de la folosirea lemnului, ca §i combustibil, la gazul metán, ridicä treptat nivelul dotärii tehnice. О perioadä, la sfär§itul räzboiului, alte douä fabrici de profil, (una din Sighi§oara), erau inchiriate de patronul Richard Koch16. Au functionat mai multe intreprinderi mici, unele de profil metalurgic, о unitate de negru de fum, mori modernizate etc. Localitatea, ca re§edintä de judet, a fost sediul unor filiale de bänci, sau mici bänci autonome: „Banca comercialä §i industrialä din Valea Tärnavei” (colabora cu „Dacia”, Societatea cea mai importantä de asiguräri din Romania de atunci), „Banca economicä”, „Banca Comercialä”, „Vulturul” §i „Albina” (ultimele douä au functionat §i inainte de anul 1918), dar §i о filialä a Bäncii bucure§tene „Marmorosch Blank”, care a falimentat in anul 193217. Dupä conversiunea datoriilor, s-au redresat „Albina” §i „Banca Generalä”, cu unele restrictii impuse de legile privind cambia §i bilantul, respectiv legea privind CEC-ul, din mai 1934 §i, mai 13AL. Pal Antal, Combinatul chimic Tärnäveni, in “fndrumätor in arhivele de stat”, Mure§ (19), 1984, p. 144. 14Indicatorul industriei Romäniei, la I. A. Damian, op. с/f., p. 316. 15 N. V. Fola, op. cit., p. 152-154; 16Ibidem, p. 154. 17 Ibidem, p. 155-156. 300
