Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Nicolae Victor Fola: Evoluţia economică şi social-politică a oraşului Tărnăveni in perioada interbelică
Marisia XXX-XXXI Prezenta consistentä a capitalului strain se remarcä §i Tn cazul institutelor de credit transilvane al perioadei, Tn numär de 197 Tn 20 de judete. Nevoia de lichiditäti, datoratä diversificärii activitätilor economice s-а amplificat considerabil. Pentru a-§i märi fondurile, inclusiv prin reescont, bäncile ardelene s-au orientat spre Banca Nationalä a Romäniei §i spre alte bänci mari din Bucure§ti. Bäncile germane §i maghiare §i-au märit patrimoniul §i prin reescont din sträinätate, respectiv din Germania §i Ungaria. Dar dacä bäncile maghiare nu au fost preocupate de nevoile de credit ale clasei täräne§ti, cele germane au sprijinit financiar toate segmentele populatiei säse§ti §i särbe§ti10. Autorul citat mentioneazä cä industria §i comertul, Tn special, au fost.aproape, Tn totalitate Tn mäinile minoritätilor. Dupä Unire, numai libera concurentä putea nivela, cu timpul, marele decalaj economic dintre romäni §i minoritán. Noua situatie economicä presupunea, pentru romäni, dupä expresia unui publicist al timpului, actiunea pe frontul interior §i cel exterior. Pe frontul interior conflictui era de ordin sufletesc, dar §i de educatie. Romänii, anterior anilor primei conflagratii mondiale (dar §i dupä aceea), se orientau putin spre comert ti industrie. Tn schimb, era prezentä atractia cätre carierele academice, cu scopul accederii spre posturi (§i statusuri) politice §i administrative. Pentru schimbarea situatiei, era necesar un travaliu bine precizat §i sustinut, realizat cu tact §i mijloace serioase, care nu s-а resimtit Tn realitatea social-economicä (exceptie Tn discursurile Parlamentäre). Frontul exterior TI forma rezistenta opusä de minoritätile stäpäne pe comert §i industrie, factor real al vietii interbelice. Sa§ii au fost pe plan industrial о fortä redutabilä, lucru dovedit de evolutia Media§ului, dar §i cea a Sibiului §i Bra§ovului. Statul, pe de altä parte, nu a sprijinit elementul romänesc din ora§ele maghiare §i germane, mentinänd starea de lucruri din vechiul régim11. Tn cazul firmei „Nitrogen”, Tn luna martié 1931, Tn cele douä camere ale Parlamentului Romäniei s-а votat proiectul de lege al nationalizärii. Ministerul industriilor a fost autorizat sä Tnfiinteze о societate anonimä pentru fabricarea materialelor explozibile, ca regie mixtä, cu un capital de 230 milioane lei (statul contribuia cu 180 milioane), iar un grup financiar elvetian prelua actiuni Tn valoare de 50 milioane lei. Statul Tmprumuta 6 milioane de franci elvetieni de la „Union Banque Suisse” pe 7 ani, dar Ministerul Apärärii urma sä contracteze о furniturä de 3000 de vagoane de acid azotic. Declaratia ministrului Mihail Manoilescu aratä cä noua fabrica de explozív va lua locul fabricii de Tngrä§äminte chimice, cheltuielile urmänd sä se amortizeze prin activitätile desfä§urate. A crescut Tnsä productia de carbid progresiv, acesta fiind folosit pentru obtinerea acetilénéi, necesar täierii §i sudurii oxiacetilenice12. Tn anul 1936, Societatea Anonimä „Mica” a cumpärat de la Societatea Anonimä Ungarä - „Nitrogen” - firma din Tärnäveni. Preluarea a fost marcatä de festivitäti Tn localitate, prezentate de publicatia localä („Tárnává”, an XIII, nr.15. 4 - decembrie 1937). La 9 martié 1938 sediul directiunii se mutä la Bucure§ti, iar numele oficial devine - „Nitrogen. Societate anonimä romänä 10 Ibidem, p. 149-150 §i 155. 11 Ibidem, Editia a l-a, 2005, p. 215-216. 12 Carbid ul romänesc..., p. 19. 299
