Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Nicolae Victor Fola: Evoluţia economică şi social-politică a oraşului Tărnăveni in perioada interbelică
Istorie ín 1925 se producea ín 5 cuptoare §\ se exporta ín Grecia, Turcia,Egipt, Palestina, Indonézia (publicatia localá „Tárnává, nr. 51-52, din 25 decembrie 1925). Functional! instalatii pentru producerea azotului §i oxigenului, preparati halogenati ai metanului, dar§i substante brizante, necesare apärärii nationale. Alimenta piata interna, iar disponibilul mergea la export. Aläturi de uzinele de cocs de la Lupeni §i Anina (produceau §i sulfat de aluminiu), uzinele chimice „Märä§e§ti” (produceau superfosfati), „Nitrogénul” era unul dintre marii producätori de ingrä§eminte artificiale §i,pe ansamblu, constituia unul dintre suporturile agriculturii romäne§ti7. Productia de amoniac era contractatä de Societatea „Nitramonia” Fägära§ §i era subordonatä necesitätilor de apärare nationalä. Dupä íncheierea primei conflagratii mondiale, „Nitrogénul” s-а profilat pe obtinerea cianamidei de calciü, produs cäutat ín cursul deceniului al treilea. ín anul 1925 se producea in 5 cuptoare §i se exporta in: Grecia, Turcia, Egipt, Palestina, Indonézia (publicatia localá „Tárnává”, nr. 51-52, din 25 decembrie 1925). Functionau instalatii pentru producerea azotului §i oxigenului, preparati halogenati ai metanului, dar§i substante brizante, necesare apärärii nationale. Alimenta piata internä, iar disponibilul mergea la export. Aläturi de uzinele de cocs de la Lupeni §i Anina (produceau §i sulfat de aluminiu), uzinele chimice „Märä§e§ti (produceau superfosfati), „Nitrogénul” era unul dintre marii producätori de ingrä§äminte artificiale §i, pe ansamblu, constituia unul dintre suporturile agriculturii romäne§ti8 Productia de amoniac era contractatä de Societatea - „Nitramonia” Fägära§ §i era subordonatä necesitätilor de apärare nationalä. Societatea U. E. G., anterior mentionatä, conform prevederilor tratatului de la Paris - Versailles, in iunie 1919 a fost pusä sub sechestru de Consiliul Dirigent (administrator de sechestru fiind inginerul dr. С. I. Mota§), fiind intr-o situatie criticä. Pentru eficientizare s-а redimensionat personaíul, iar statul román a infiintat о regie mixtä, „Sonametan”. Din capitalul initial, de 160 de milioane, statul detinea 125 milioane lei. Capitalul se majora in anul 1929, cänd regia fuziona U. E. G., capitalul fiind achizitionat in rate (se exploata doar a 12-a parte din resurse)8. Situatia se modificä in anii crizei economice. Virgil Madgearu aduce in fata legislativului douä legi privind sursele energetice: cea a energiei §i cea a Régiéi monopolului de gaz.9 Dupä cum s-а apreciat ca о caracteristicä a acestor ani in industrie domina ca formä juridicä de actiune societatea anonimä, foarte räspänditä, de§i exista о lege de nominalizare a actiunilor. ín industria transilväneanä se mentineau puternice aporturile de capital sträin (inclusiv german §i maghiar), dar erau §i un numär considerabil de consilieri, cenzori §i procuri§ti minoritán, comparativ cu cei romäni (lucru valabil la nivelul celor 111 societäti urmärite la nivelul Transilvaniei de autorul mentionat, respectiv pentru cele 12 care functionau in Tárnává Micä). 7 Industria §i bogätiile naturale..., p. 82. 8 8. Gh. lancu, op. cit., p. 203-205 §i L. Turdean, Situatia economicä a Ardealului..., p. 434. 9 Virgil Panä, Minoritán §i majoritari in Transilvania interbelicä, Editia a ll-a, Edit. Ardealul, Tg. Mure§, 2007, p. 146. 298
