Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Nicolae Victor Fola: Evoluţia economică şi social-politică a oraşului Tărnăveni in perioada interbelică

Marisia XXX-XXXl

folosirea cäii ferate pentru transportul sárii (materie prima) §i torta de muncä, care s-а pregätit ín acest scop. Gazul metán se exploata ín Transilvania din anul 1908, iarín anii 1917-1918 erau 21 de sonde ín actualele judete Mure§ §i Sibiu. Douä sonde de la Bazna (Sibiu) §i alte patru din Deleni §i §incai (Mure§) erau concesionate Societätii Ungarische-Erdgas Gesselsschaft, ínfiintatá ín 26 noiembrie 1915 de Ministerul de Finante Ungar (avea 4000 de actiuni), Deutsche Bank (detinea 12250 de actiuni), plus participarea austriaca de 2300 de actiuni. Capitalul U.E.G. era de 27 milioane de coroane aur (statul detinea patru) §i s-au emis íncá 20000 bonuri de uzufruct (din care statul a preluat 8000). Se furniza gaz metán pentru íntreprindere §i consumul casnic, la un debit de 800000 m.c. ín anul 1924, pentru íntreprinderile Diciosänmärtinului (numele localitätii páná ín 1941) se livrau 55787696 m.c. de gaz. ín anul 1900, pe längä cota de participare a statului maghiar, importantá este participarea germanä de 25 de milioane coroane, diferenta fiind participari a unor bánd maghiare §i austriece4.

íncá din anul 1912, parlamentül Ungariei a votat legi, care au permis militarizarea economiei. Guvernul era ímputernicit sä ia másuri exceptional ín caz de „lezare a intereselor statului” §\ „pericol amenintátor”. ín timpul rázboiului au functionat deta§amente de „insurgenti”, salariati mobilizati pe loc (íntre vársta de 18 §i 50 de ani)5

Nu íntámplátor cea mai maré parte a terenului fabricii era proprietatea lui §andor Janos, lider al Partidului Muncii, de guvernámánt „Nitrogénul” avea conventie cu Ministerul de Rázboi, ca urmare a primit credite pe termen lung, cu régim preferential. Initial se produceau explozibili, clor (gaz de luptá), cianamidá de calciu, ca íngrá§ámánt agricol, iar pentru fabricarea carbidului functionau douä cuptoare electrice. íntre constructori erau firmele stráine: Nicholson, Gantz, Eppet, Fekete, firmele austriece Hilfenstein §i Propfe Hilfenstein, Fratii Schiell, Bra§ov, etc. Instalatia de electrolizá a clorurii de sodiu (folositá §i pentru cea de potasiu) a fost terminatá abia ín anul 1923, ínsá fiind nevoie de múlta energie electricá s-а construit о centralä de fortä, ín anul 1917, cu 12 cazane de aburi §i putere instalatä de 30000 С. P. (in anul 1942 avea 16320 C. P.)6

Productia de substante chimice a cunoscut urmätoarea evolutie: clorurä de calciu (in anul 1925), acidul clorhidric sintetic (1937), clorurä de amoniu (1938), amoniac (1935), faiantä (1936 §i 1938), clor lichefiat (1939), feromangan (1941), acid sulfuric (725 tone ín 1938 §i 2360 t. ín 1948), cupru electrolitic (1940), sulfat de aluminiu §i alaun (1942), sulfat de cupru (1943), bicromat de potasiu (1945). Uzina „Mica” a functionat din 1937 §i a prelucrat minereu de aur, argint, plumb §i cupru.

Dupä íncheierea primei conflagratii mondiale, „Nitrogénul” s-а profilat pe obtinerea cianamidei de calciu, produs cäutat ín decursui deceniului al treilea.

4Industria §i bogätiile naturale din Ardeal §i Banat, Cluj, 1922, p. 22 Gh. láncú, Contributia Consiliului Dirigent la consolidarea statului national unitar román (1918-1920)\ Cluj-Napoca, 1985, p. 203; dr. L. Turdeanu, Situatia economicä a Ardealului dupä Unire, ín „Transilvania” nr. 2, Sibiu, 1944, p. 434.

5losif I. Adam, Economia Transilvaniei in timpul primului rázboi mondial, in „Revista de istorie”, nr. 1/1981, p. 2012-2013, 2016, 2022.

6Carbidul románesc in pragul mileniului al lll-lea. Tárnáveni cetatea chimiei románe§ti,dr. ing. Vasile Cerghizan, N. V. Fola, A. Nistor, M. Bali, R. Deleanu, Tg. Mure§, 1996, p. 10-18.

297