Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Nicolae Victor Fola: Evoluţia economică şi social-politică a oraşului Tărnăveni in perioada interbelică

Istorie

fiind comitetui municipal. Sistemul era destul de restrictiv, pentru situatia de alegätor (se alegea un reprezentant la 500 de electori admi§i, Tn functie de situatia economicä §i starea civilé), iar functional publici se alegeau periodic, din §ase ín §ase ani. La Tnceputul secolului al XX-lea era un tärg mai mare, cu 2451 locuitori, ínsé ora§ cu consiliu, ajunge, ca §i Dumbréveniul, abia Tn anul 1912. Ca centru municipal avea preturé, judecétorie cercualé, perceptorat §i era re§edinta plasei cu acela§i nume1 §i péné la primul rézboi mondial, dar, Tn parte §i dupé Marea Unire, Tntinderea relativ modesté a comitatului (respectiv judetului), prezenta partialä a resurselor §i Tn special evolutiile economice §i politice nationale nu au permis dezvoltarea economicä la parametrii vizati Tn cursul deceniului al treilea al secolului trecut.

Resursele locale au permis dezvoltarea unor ocupatii traditionale, de economie casnicä, me§te§uguri §i comert local, unitätile existente péné la primul rézboi erau de mici dimensiuni §i satisfäceau necesitätile locale, exploatänd produsele agricole, cheresteaua, etc., Tn conditiile cénd о parte a fortéi de muncé T§i gésea de lucru ín afara zonei. Calea feraté Tngusté s-a realizat, pe traseul Blaj-Praid, Tntre anii 1895-1905, pe 113 km. Scopul construirii ei a fost aprovizionarea cu combustibil (mangal) §i lemn de foc, cherestea §i bu§teni, valorificarea sárii extrase la Praid, comunicarea cu statiunea balnearé Sovata (turism sezonier) §i pentru transportul salariatilor naveti§ti.2

Unul dintre cei care au cercetat cu acribie evolutia economiei Transilvaniei, inclusiv Tn perioada care ne intereseazé aid3 a remarcat cu justete, faptul cé ín perioada dualismului, industria s-а dezvoltat relativ putin, din mai multe motive: populatia era mai redusé faté de celelalte provincii (deci erau dificultáti Tn recrutarea mainii de lucru §i gásirea unui debu§eu local suficient); reteaua de cái ferate era convergenté spre Budapesta §i Tnlesnea transportul avantajos al produselor industriale, Tnsé lipsea Tn multe pérti ale provinciei, deci nu se puteau exploata materiile prime, deci se frana industrializarea. Volumul productiei casnice téréne§ti era mai ridicat Tn Transilvania ca Tn celelalte provincii, care se puteau dispensa de о parte a productiei manufacturate §i industriale. Lipseau muncitorii calificati Tn provincie, se adaugé aid §i emigratia transoceanicé (la sfér§itul secolului al XlX-lea §i Tnceputul célúi urmätor, ajungänd sé fie chiar о veritabilé epidemie.

Unitatea industrial care a smuls Tärnäveniul din anonimat a fost prima Tntreprindere de profil chimic §i nucleul platforméi industriale de mai tarziu. In mai 1916, s-а luat decizia (economicä §i politico-militaré, totodaté), de Tnfiintare a fabricii „Nitrogen,” constructia s-а demarat cu ajutorul militarilor concentrati. Se urmérea, pe prim plan, producerea unor componente pentru substante explozibile, necesare armatelor Puterilor Centrale, dar §i a unor produse necesare Tn viata civilé. Un factor favorizant important a fost exploatarea gazului metán la Deleni ($aro§), Tn vecinétatea localitétii,

1 Enciclopedia románé,-dr. C. Diaconovici, volum III, Sibiu, 1904, p. 156; V. Grama, Prefecture judetului Tárnává Micä, Tn Jndrumétorul in arhivele statului," Mure§, volum I (19), 1984, p. 12 §i 62-63, 87-89; I. A. Damian, Monográfia ora§ului Tárnéveni, Cluj-Napoca, 1996, p. 313.

2 §t. Covrig, Economia ora§ului Tárnéveni, Tn „Térnéveni-cercetare monograficé’Xcoordonator N. V. Fola), Mediaprint, Tg. Mure§, 2003, p. 27-33 §i 53.

3 Victor Jinga, Probleme fundamentale ale Transilvaniei, Editia a ll-a Bra§ov, 1995, p. 543.

296