Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Adela Herban: Aşezăminte şi societăţi de cultură hunedorene cu activitate în perioada interbelică
Istorie hotärätor ín istoria nationals a romänilor. Preotii celor douä Biserici, au depus eforturi deosebite §i au reu§it sä organizeze §i la nivelul satelor §i al comunelor hunedorene filiale ale asociatilor §i societätilor religioase cu caracter moral, pastoral-misionar §i educativ. Aceste asociatii §i societati precum Frätia Ortodoxa Romänä, Asociatia Sfäntul Gheorghe, Reuniunea Femeilor Ortodoxé Románé, Asociatia Generalä a Romänilor Uniti (A.G.R.U.), Reuniunile Marine ale femeilor greco-catolice au avut, prin filialele locale din localitätile hunedorene, un rol deosebit Tn desfä§urarea actului de culturä de aid. Aceste asociatii §i societäti T§i desfä§urau activitatea prin organizarea unor conferinte pe diferite teme cultural, literare, educatie socialä, §ezätori culturale, coruri, spectacole de teatru sau folclorice etc. Protopopiatele §i parohiile hunedorene ortodoxé sau unite s-au preocupat Tn permanentä de imbunätätirea bibliotecilor parohiale §i tractuale (ale protopopiatelor). Prin intermediul acestor biblioteci §i a filialelor asociatiilor §i societätilor religioase culturale, Biserica §i reprezentantii ei - preotii, s-au implicat constant §i puternic in actul de culturä de la sate §i ora§e. ín cadrul protopopiatelor, de ar fi sä-l däm de exemplu doar pe cel de Brad, functionau patru cercuri culturalreligioase: Bäita, Cäinel, Curechiu, Väli§oara24. Aceste cercuri au desfä§urat о bogatä activitate culturalä prin organizarea unor conferinte publice la toate parohiile §i la care au participat locuitorii zonelor. Temele dezbätute au fost diverse: educatie moral-religioasä, educatie familialä, combaterea alcoolismului §i concubinajului, combaterea sectelor religioase, probleme economice §i de gospodärire täräneascä, pilde §i povestiri moral-educative, rolul §colii Tn viata unui popor, lecturi din marii scriitori §i poeti romäni, evocarea unor momente importante din istoria romänilor. Tineretui avea filiale ale Societätii „Sfäntul Gheorghe” la Bucure§ci cu 18 membrii §i sesiuni cu 25 de membrii. Tot aid se constituiserä douä coruri biserice§ti, care prezentau programe cu ocazia särbätorilor religioase sau nationale. Aceste organizatii de tineret organizau periodic §ezätori culturale, la care participau tineri §i värstnici §i unde se recitau poezii, se citeau fragmente din operele scriitorilor romäni sau din scrierile religioase. La Bäita activa о filialä a Reuniunii Femeilor Ortodoxé Romäne, cu 35 membre, care tinea douä adunäri anuale, organiza conferinte publice pe diverse teme sociale, culturale, educative, organiza concerte, chiar spectacole cu mici piese de teatru, organizau serbarea pomului de Cräciun, colectau §i donau cärti §i Tmbräcäminte pentru copii säraci §i orfani §i se ocupau cu Tntretinerea §i Tmpodobirea bisericii25. Tinern sä mentionäm rolul Bisericii (ortodoxé sau unitä) in initierea §i organizarea unor serii de manifestäri cultural-educative cu ocazia aniversärii unor evenimente §i personalitäti istorice ce au jucat un rol hotärätor Tn istoria poporului romän. Pe prim plan se aflau festivitätile prilejuite de 24 ianuarie, 10 mai, 1 decembrie, ziua eroilor sau comemorarea unor personalitäti istorice ca: Horea, Clo§ca §i Cri§an, Avram lancu, Emanuil Gojdu, Andrei §aguna, etc. 26. La rändul lor, filialele parohiale A.G.R.U. din judetul Hunedoara, aflate sub patronajul Bisericii greco-catolice, prin protopopiatele sale, pe längä activitätile 24 Dumitru Barna, Bisericä §i societate - contributie la actul de culturä, ín ,,Sargetia" XXV, Deva, 1992- 1994, p. 733-766. 25 Ibidem. 26 Ibidem. 218
