Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Adela Herban: Aşezăminte şi societăţi de cultură hunedorene cu activitate în perioada interbelică

Marisia XXX-XXXI

misionare, au desfä§urat §i alte activitati, cum ar fi combaterea concubinajului, a avortului, a alcoolismului, a sectelor religioase. Filialele au organizat §ezatori, Tntruniri Tn care s-au expus puncte de vedere despre rolul educativ al familiei. Trebuie mentionat cä lucränd paralei cu Asociatia ortodoxä F.O.R., prin conferinte, §ezatori cultural-educative §i religioase, coruri §i fanfare, opere de asistentä, Tngrijirea de biserici §i cimitire, pelerinaje, spovedanii, A.G.R.U. a luat о mare extindere, iar prin revista „Buletinul A.G.R.U.”, care a dobändit un caracter §tiintific doctrinar §i-a adus о contribute decisivá la educarea populatiei romane§ti Tn sprijinul moralei cre§tine, dar §i la räspändirea culturii printre credincio§ii uniti, sub toate aspectele. Aceia§i Bisericä, despre care facem vorbire, patrona §i Reuniunile mariane ale femeilor greco-catolice, care au avut mai degrabä un rol de asistentä socialä §i religioasä decät unul cultural27.

ín final, putem spune cä Biserica a fost in perioada interbelicä, un stälp al vietii culturale romäne§ti, un indrumätor §i un sustinätor spiritual §i material al procesului de culturalizare al populatiei romäne§ti, contribuind major §i decisiv la progresul culturii §i civilizatiei in Romania Mare.

27Maria Cristina Ploscä, Repere din activitatea Asociatiei Generale a Romänilor Uniti din Vicariatul Hateg, ín „Sargetia”XXXIV, 2006, p.383-386.

219