Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Constantin Juan-Petroi: Dezvoltarea urbană a unor aşezări din Banatul Montan la începutul perioadei interbelice (I)

Istorie dincolo de munti, Tn Romania, fatä de vechea frontiéra, fä§ie ce ínsuma 15.000 km.p. §i Tn care intra, printre alte localitäti, §i Severinul35 36, dar §i Jntreaga regiu­­ne de dealuri de dincolo de Severin impreunä cu zona muntoasä bogatä in pä­­duri §i minereuri, pänä la Motru §i Clo§ani. Din acela§i tratat - sublinia Tndatä dupä räzboi economistul Gheron Netta - putem cunoa§te cum intelegeau ger­­manii §i austro-ungarii sä se a§eze la Severin pentru a se folosi de ei in legätu­­rä cu a§ezarea geograficä a Or§ovei. §antiere imense, basenuri pentru ernatul vaselor navigabile §i pentru u§urarea manipulärilor de incärcare §i descärcare, fabrici, magazii §i depozite de märfuri, elevatoare, dispozitive mecanice pentru incärcatul §i descärcatul märfurilor, port puternic, funiculare §i Uni de fier ingus­­te, cari sä lege muntele cu Dunärea, uzini hidraulice, о activitate extraordinarä, cu puternice influente pänä departe in aceastä regiune, trebuia sä se desfä§oa­­re intre Severin §i Or§ova dupä mutarea frontierei pe dealurile de la räsäritul Severinuluf,36. Reducerea pretentiilor Germaniei §i Austro-Ungariei prin pacea de la Bucure§ti37 a oprit acest proiect despre care economistul Netta recuno§tea cä „erau grandioase proectele austro-germane privitoare la regiunea Or§ova - Severin, proecte pe care mi le-а schitat §i dezvoltat in an ul 1920 la Zürich unul dintre nenumäratele instrumente ale stat-majorului economic german de la Bu­­cure§ti care rätäcea prin Elvetia in timpul dezastrului revolutiei din tärile centra­­le”38. Reluarea acestui proiect i-a permis lui Gheron Netta о analizä diacronicä §i sincronicä a situatiei economice a zonei, cu propuneri concrete pentru Tnfäp­­tuirea ei Tn cél de al treilea deceniu al secolului XX. Proiectul a rämas, §i de da­ta aceasta, doar pe härtie. Totu§i el s-а Tntälnit §i cu un alt proiect, de data aceasta pornit de la Or§ova, acéla ca la viitoarea Tmpärtire administrativ­­teritorialä, sä fie Tnfiintat un nou judet bänätean, cu capitala la Or§ova. Din co­­mitetul de actiune au fäcut parte profesorul univ. Traian Lalescu, deputat de Caransebe§ §i Clisurä, profesorul Daniil Laitin, economistul Sergie Morariu, directorul sucursalei Bäncii Agricole din localitate, profesorul Traian V. Täranu, avocatul dr. Lazär Zärcula, teritoriul pe care acest judet sä se Tntindä fiind cel al plasei Or§ova39. Proiectul nu a depä§it acest stadiu, dar el fäcea parte din Tn­­cercärile intelectualitätii locale de a promova localitatea §i urbea, dar §i de a stopa Tncercäri de alipire a Or§ovei §i imprejurimilor sale judetului Mehedinti, care se vor manifesta §i Tn deceniu urmätor. 35 Constantin Kiritescu, /storia räzboiului pentru Intregirea Romäniei, vol.ll, Editura §tiintificä §i Enciclope­­dicä, Bucure§ti, 1989, p.326. 36 Gheron Netta, Cercetäri economice asupra regiunei Or§ova-Severin, Editura „Cartea Romäneascä S.A.”, Bucure§ti, 1928, p.13-14. 37 Constantin Kiritescu, op. cit., p.326. 38 Gheron Netta, op. cit., p.14. 39 „Gränicerul Banatuluí’, III, nr.9/23 martié 1924, p.2. 190 i

Next

/
Thumbnails
Contents