Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Constantin Juan-Petroi: Dezvoltarea urbană a unor aşezări din Banatul Montan la începutul perioadei interbelice (I)
Marisia XXX-XXXI multi oaspeti din insula Ada Kaleh §i ora§ele Lugoj, Caransebe§, Bäile Herculane. In timpul a§teptärii trenului regal un fapt aparte a ridicat temperatura emotionalä a celor prezenti: pe cerul senin a apárut un vultur ín zbor. Toate privirile s-au indreptat spre el. „Aeroplan” au strigat unii; „Vulturul Tärii Romäne§ti!” leau räspuns cei mai multi, lar vulturul, dupä ce a trecut in revistä särbätoreasca adunare ce-l a§tepta pe Marele Vodä, §i-a indreptat zborul deasupra bätränului fluviu spre Belgrad, ca о solie impäräteascä... La ora 9 trenul a sosit. О täcere solemnä se a§eazä deasupra publicului. Trenul se opre§te inaintea debarcaderului. Cel dintäi a descins M.S. Regele, apói A.S. Marioara, M.S. Regina, A.A.L.L. Carol, Elena, Nicolae, Irina, lleana, domnii mini§tri I. Brätianu, Duca, Th. Florescu etc. Muzica militarä intoneazä Imnul Regal ar dl. col. Pestritu prezintä garda de onoare. Primarul ora§ului, dl. Alexandru §erban, prezintä traditionala päine cu sare. Dl. Corneanu, prefectul judetului Cara§-Severin, aduce omagiul bänätenilor. Dl. A. Buha, prim-pretorul plä§ii, prezintä capii autoritätilor §i mai multe dame, care au prezentat buchete de flori Reginei §i Principesei Marioara. Toti erau veseli, numai viitoarea reginä a Serbiei avea ochii plini de lacrimi. In timpul acesta corul lui Vidu din Lugoj intoneazä Imnul Regal §i alte cäntece bänätene, care au durat pänä la plecarea yachtului din port. Publicul aclameazä entuziasmat, fericit §i emotionat pänä la lacrimi. Sose§te timpul plecärii §i yachtul este escortat de §alupa „Traian” pänä la „Moldova” iar „Kornfeld” §i „Ciclop” pänä in Clisurä, avänd la bord о mare parte din publicul Or§ovei. Tunurile särbe§ti a§ezate deasupra Tekiei vestesc särbilor apropierea réginél lor §i bucuria e generáld pe ambele maluri ale Dunärii”33. О primire similará a fost fäcutä, Tn aceea§i zi, la ore 5 dupä amiazä, familiei regale ce se deplasa la cäsätoria de la Belgrad, ín portul Moldova Nouä, aid urärile localnicilor fiind insotite de cäntärile corului romänesc din Moldova Nouä §i a corului särbesc din Moldova Veche34. О situatie aparte creatä Tn zona sud-esticä a Banatului a constituit-o lansarea uni program de dezvoltare unitarä a acestei zone Tmpreunä cu cea a Turnu- Severinului §i Tmprejurimilor sale. Proiectul apartinea economistului Gheron Netta §i propunea crearea de-а lungul defileului Portile de Fier a unei unitäti economice, care sä includä atät industriile din Turnu-Severin cät §i cele ale Or§ovei §i arealelor lor Tnvecinate, Tntärind, evident, rolul Severinului Tn zona sudest bänäteanä §i a Portilor de Fier, cu deschiderea spre zona centraleuropeanä. La baza ideii lui Gheron Netta stätea - a§a cum el Tnsu§i о puncta ín lucrarea sa - о idee mai veche, preconizatä de un specialist ín politici economice incä dinaintea izbucnirii räzboiului mondial. Era vorba despre crearea aici a unei puternice zone economice unitare a cärei conditie de bazä - preconizatä incä dinaintea räzboiului - о constituia §tergerea granitelor economice existente in zonä §i realizarea uniunii economice a statelor din Europa Centralä. Ori, in conditiile preliminariilor de pace de la Buftea din martié 1918,acest proiect se apropiase de implinire: Austro-Ungaria cerea mutarea gránitéi carpatice cu 30 km. 33 „Gränicerul Banatului’, !, 1922, nr.21/11 iunie, p.1-2. 34 Alexandru Moisi, Monográfia Clisurii..., p.178. 189
