Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Constantin Juan-Petroi: Dezvoltarea urbană a unor aşezări din Banatul Montan la începutul perioadei interbelice (I)
Istorie aceluia§i §antier §i altele29. Probleme avea §i Fabrica de produse petrolifere, care trebuia sä dea din produsele sale, Tn special päcurinä, 1/3 Serviciului NFR, 1/3 Directiei generale CFR §i 1/3 fabricilor din Re§ita, dar din lipsä de fonduri la sfär§itul anului 1920 nu lucra, de§i avea Tn stoc 100 tone päcurinä30. Pentru alte firme locale situatia era adesea mai grea. О activitate sustinutä desfä§oarä noua administratie, romäneascä, pentru repunerea Tn circuitui balnear a statiuni Bäile Herculane. Acestea preluaserä stabilimentele de stat §i däduserä nume noi, romäne§ti bäilor, hotelurilor, vilelor §i restaurante, printre care unele istorice - Traian, Decebal, Dacia, Severin, Herculaes - sau ale membrilor casei regale - Carol, Ferdinand, Elisabeta, Maria, lleana. Dificultatea principalä provenea din aceea cä turi§tii nu puteau sosi Tn vara anului 1919 decät din vechiul Regat, banatul fiind Tncä sub ocupatia särbä, Dar §i aici erau Probleme deoarece viligiaturi§tii de aid mai aveau nevoie de pa§apoarte §i vize, iar transportul lor, de la Värciorova Ia Herculane, ре о distantä de 30 de km., cu trenul dura 12-15 ore, iar cu träsura costa 600-800 coroane31. Cu toate acestea s-а reu§it ca la 4 august 1919 sä se organizeze festivitati de inaugurare a statiunii, care au avut loc Tn par, fiind marcate prin serviciul divin, „Tn timpul cäruia, cu ochii Tmpäienjeniti de lacrimi multimea asculta cuvintele preotilor §i muzica militarä care a intonat „Imnul Regal” §i „De§teaptä-te Romane” [...] ceea ce a creat о Tnsufletire nemaiväzutä, care sclipea pe fata”. Särbätoarea aceasta s-а finalizat printr-o cinä festivä, desfä§uratä Tn saloanele Cazinoului, §i care a fost prezidatä de „eroul de la Märä§e§ti - generálul Cristescu”32. Situatia este valabilä §i pentru alte localitäti din Banatul Montan, detalierea ei urmänd sä о facem Tn partea a doua a studiului nostru. Importantä pentru evolutia arealului la care ne referim a fost §i reluarea relatiilor cu Serbia, Tncununare a acestora fiind cäsätoria dinasticä a principesei Märioara cu regele Alexandru al Serbiei. Cäsätoria celebrändu-se la Belgrad, plecarea familiei regale §i a demnitarilor romäni ce-i Tnsoteau s-а fäcut cu vaporul Tn ziua de 5 iunie 1922, ca punct de Tmbarcare fiind ales portul „Coroana” de la Or§ova, loc ce reprezenta Tntäia palmä de pämänt romänesc eliberatä de osta§ii generalului-erou Ion Drägälina Tncä din primele zile ale inträrii Romäniei Tn Räzboiul ReTntregirii. Evenimentul ni s-а pästrat consemnat Tntr-un articol cu evidentä valoare de document §i ca model de reportaj pentru gazetäria timpului, inserat de säptämänalul local „Gränicerul Banatului”: „...ín fata debarcaderului [din Portul „Coroana” - n.n.] se inélta un arc de triumf, erau arborate numeroase drapele ale Romäniei §i Serbiei iar calea ce lega peronul unde va opri trenul guvernamental cu debarcaderul unde a§tepta yachtul regal „§tefan cel Mare” a fost acoperitä cu covoare. La ora 6, vapoarele „Traian”, „Kornfeld” §i „Ciclop” au transportat publicul or§ovean in port. La ora 7 se aflau aici autoritätile, garda militarä de onoare, reuniunile culturale, pompierii, 291bidem, ds.1/1920, f. 29. 30 Ibidem, ds.4/1920, f.33. 31 Arh. Nat. Cara§.Severin, Fond Directiunea Bäilor Herculane, ds.1/1920, adresa 90/1921, p.3. 32 losif Nicolae Chera, Bäile Herculane in anul 119 §i in primul deceniu dupä Marea Unire (I), ín „Analele Or§ovei”, I, Or§ova, 1999, p.22. 188
