Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Constantin Juan-Petroi: Dezvoltarea urbană a unor aşezări din Banatul Montan la începutul perioadei interbelice (I)
Marisia XXX-XXXI despärtea doar un kilometru §i de care era legatä prin intreaga ei istorie §i evolutie anterioarä.» La Moldova Nouä administratia romäneascä a fost instalatä abia pe 3 august 1919, aid fiind instalat primpretor Gheorghe Penta iar pe 6 august a sosit §i armata romána22 23, ín perioada urmätoare, ín jurul lui 19 septembrie, cäpitanul de port din Or§ova, Constantin Biberi instaländ, din ordine superioare, comandamente §i cäpitänii ín porturile de la intrarea Dunärii ín tarä: cäpitani de port au fost la Bazia§ comandorul Bor§, la Moldova Veche dragomanul ajutor Victor Florescu iar la Drencova cäpitanul Ion Andrei, о datä cu ace§tia sosind in porturile respective §i lucrätorii vamali. Totodatä comandorul Bors §i cäpitanul Ion Andrei au fost numiti §i comandanti militari ai acestor porturi. Printre primele mäsuri luate de ace§tia s-а numärat obtinerea - de la Marele Cartier General, biroul Marinei - a aprobärii ca un vapor sä efectueze curse gratuite pentru pasageri intre Bazia§ §i Turnu Severin de douä ori pe säptämänä, cursele incepänd sä se efectueze cu data de 26 septembrie 1919, de fiecare datä vaporul fiind supraincärcat, ceea ce genera altercatii intre cälätori. Aceste curse au durat un an, dupä care au fost sistate24. Reluarea vietii economice din arealul ce ne stä in atentie s-а fäcut greu in primii ani de dupä Unire. Astfel porturile de la intrarea Dunärii in tarä, Bazia§ §i Moldova Veche erau marcate de inactivitate, Bazia§ul avänd de suferit din cauza cä linia feratä ce lega localitatea §i portul de aici cu Banatul §i Timi§oara trecea dupä demarcarea frontierei romäno-särbe prin Serbia, ceea ce crea serioase probleme. De asemenea prin portul de la Moldova Veche - care avea delimitate trei compartimentäri ale cheiului, zona pentru nave cu produse petrolifere, zóna cu pontonul destinat navelor de pasageri §i cea destinatä stationarii navelor care u fäceau operatiuni portuare ci a§teptau schimbul de remorcaj prin Cataracte - se mai expediau pe apä doar produse forestiere ca lemn de foc, de constructie sau cärbune de lemn25, pentru arealul Clisurii si pänä la Turnu Severin múlt mai utilizat fiind transportul pe uscat, cu cärutele26. De asemenea, la Or§ova, activitatea din porturile - de pasageri, dar mai cu seamä de märfuri - erau in evidentä scädere, pentru inceput, din dispozitia cäpitanului de port Constantin Biberi, au fost inventariate materialele rämase in port de la armatele inamice - ancore, vinciuri, cabluri noi de särmä, lanturi etc., in total circa 15-20 de vagoane de material, care, considerate „capturä de räzboi”, au fost trimise cu un §lep, insotit de forme §i un delegat, la Galati27; mai apói, in luna mai 1920, au fost preluate §i navele rämase de la inamic §i „scufundate in timpul räzboiului de cätre armata sárba, in dósul insulei Ogradena”, printre care nava de pasageri maghiarä „Gróf Szecheny István”, pasagerele austriece „Ferdinand Max”, „Hildegard”, „Albrecht”, remorcherele „Tokay” §i „Galati”, un ponton §i nouä §lepuri28, iar in decembrie acela§i an au fost predate-primite, in afarä de acestea, §i alte nave rämase de la inamic printre care douä pontoane tubulare aflate in főstül §antier MFTR, patru §lepuri in constructie aflate pe cala Alexandru Moisi, Monográfia Clisurii..., p.209. 23 Arh. Nat. MH, Fond Cäpitäniei portului Or§ova, Registrul istoric, p.9-10. 24 Ibidem, p.10; vezi §i Alexandru Moisi, Monográfia Clisurii..., p.53. 25 Alexandru Moisi, Monográfia Clisurii..., p. 181. 26 Alexandru Moisi, Din monográfia Clisurii, Libräria Romäneascä, Oravita, 1938, p.9. 27 Arh. Nat. MH, Fond Cäpitäniei portului Or§ova, Registrul istoric, p.9. 28 Arh. Nat. MH, Fond Serviciul Flidraulic Or§ova, ds.1/1920, f.10. 187
