Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Constantin Juan-Petroi: Dezvoltarea urbană a unor aşezări din Banatul Montan la începutul perioadei interbelice (I)
Istorie pentru revenirea la viata normalä pe toate planurile. A fost о rezolvare treptatä, diferitä de la о localitate Ia alta, cu efecte deosebite. La Or§ova administratia romána a fost instaurata prin Tnfiintarea preturii condusä de primpretorul Tunei §i politia localä comandatä de subofiterul Copäceanu, iar la 15 iulie s-а Tnfiintat §i Cäpitänia portului condusä de capitanul Constantin Biberi, care era §i „comandant de port” inlocuindu-l astfel pe capitanul ce comanda deta§amentul francez dispus aid18. Ulterior s-au Tnfiintat vama (al cáréi §ef a fost numit Ia 15 septembrie Sterian Mihäilescu),, judecätoria de ocol, siguranta de stat, perceptia, о agentie a N.F.R.-ului, iar Directia silvicä ungarä s-а transformat Tn Directia silvicä regionalä. ín sfär§it, pentru paza frontierei a luat fiintä compania localä de gräniceri comandatä de maiorul Petrescu, iar Tn locul batalionului de honvezi a fost instalat Regimentül 111-112 infanterie Tnlocuit ulterior de Regimentül 94 infanterie19. In paralel s-а instalat administratia romäneascä §i Tn insula vecinä Ada Kale, care era legatä prin nenumärate „fire” de Or§ova. De altfei situatia insulei a fost lämuritä cu Tntärziere, statul särb, interesat de Banat nedovedind nici un interes Tnsä fatä de acest ostrov, Austria §i Ungaria erau acum departe, deci nu о puteau revendica, situatia fiind similarä §i pentru Turcia. In aceastä situatie confuzä, avänd Tn vedere Principiile lui Wilson, care aveau Tn vedere autodeterminarea nationalitätilor de la frontierele Austro-Ungariei, cätiva frunta§i din insulä, Tn baza consultärii localnicilor §i obtinerii acordului „Tntregii sufläri” din Ada Kaie, au trecut §i s-au Tnfäti§at „primei santinele románé” pentru ca prin comandamentul local sä cearä guvernului román integrarea acestui teritoriu Tn componenta statului Romäniei, garantänd totodatä cä sunt „credincio§i tärii §i Regelui”20. Astfel cä Tn primele zile ale lui august 1919, garnizoana turcä din insulä alcätuitä din §apte soldati a fost Tnlocuitä cu un pluton de infanterie condus de un sublocotenent. Intrucät guvernatorul insulei, Rondret Bey se afla la Bäile Herculane, la odihnä, acesta a revenit §i s-а prezentat la comandamentul din Or§ova, comandantul garnizoanei de aici, cäpitanul Constantin Biberi, comunicändu-i cä о data cu alipirea insulei la Románia, functiunile Domniei sale Tnceteazä §i cä, Tn conformitate cu dispozitiile Guvernului, dacä dänsul §i familia, precum §i alti locuitori ai insulei doresc sä päräseascä Ada-Kale-ul, vor avea la dispozitie trei vagoane Tn care sä se Tmbarce cu destinatia Constanta iar de acolo, cu vaporul, la Istanbul. Guvernatorul cu familia sa au plecat Tndatä, restul populatiei din insulä rämänänd, a§a cum decisese deja, pe loc. Ulterior paza insulei a fost trecutä marinei, Tn insulä fiind instalat, la 24 noiembrie 1919, un deta§ament de 40 de militari, cu gradati §i comandat de plutonierul major Ion Mogo§. Ace§tia mai aveau Tn sprijin douä mitraliere §i §alupa militarä „S-14”. Cu ocazia instalärii acestorsa Tn insulä li s-а ordonat „de a se purta cät se poate de bländ §i corect cu populatia §i sä nu dea loc la nici о reclamatie”, ceea ce s-a respectat Tntocmai, localnicii fiind foarte multumiti. Legätura acestui deta§ament cu comandamentul din Or§ova se efectua telefonic §i cu §alupa „S-14”21. Situatia aceasta nu a fost de duratä, cäci curänd insula a fost integratä judetului Mehedinti, Tn loc sä rämänä arondatä Or§ovei §i Banatului, de care о 18 Arh. Nat. MH, Fond Cäpitänieiportului Or§ova, Registrul istoric, p.8 §i 35. 19 Arh. Bisericii „Sf. Nicolae” din Or§ova, Note monografice..., f. IV-4. 20 Ali Ahmed, Monográfia insulei Ada Kaleh, Atelierele grafice „Datina”, Turnu Severin, 1937, p.70. 21 Arh. Nat. MH, Fond Cäpitäniei portului Or§ova, Registrul istoric, p.8-10 186
