Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Gabriela Ana Juan: Şcoala şi comunităţe urbane din Banatul Montan în perioada interbelică
Marisia XXX-XXXI in vechiul regat §i ce ar dóri sä mai facä in Banat, Ardea!, in Basarabia §i in Bucovina’’.38 0 prezentä vie Tn §colile bänätene din arealul la care ne referim, Tncä cu múlt Tnainte de realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, dar mai cu seamä Tn deceniile imediat premergätoare acestui eveniment a constituit-o cultivarea sentimentului national. Astfel, la Caransebe§, in tärgul mentionat documentar pentru prima datä la 1289, a fost, Tncä de la 1582, sediul vestitei §coli de dascäli Tntemeiatä de Efrem Zäcan, apoi al preparandiei lui Constantin Diaconovici- Loga §i, dupä 1876, al Institutului pedagogic diecezan.39 De asemenea, la Or§ova, luase fiintä, in 1880, in sänul bisericii cu hramul Sfäntul Nicolae cel Särac, un cor bärbätesc romäno-särb continuat, din 1897, de corul dirijat de Tnvätätorul Traian Hentiu, ambele dänd räspuns, in zilele de särbätori, la slujbele religioase, cel de al doilea avänd insä §i un repertoriu laic40, in spiritul dragostei de cänteca romänilor bänäteni. La aceea§i bisericä, in anul 1881,a luat fiintä Societatea romána de lecturä, condusä de protopopul Mihai Popovici, aceasta fiind apoi, dupä о perioadä de intrerupere, revigoratä in 1910.41 la rändul lor, preotii care au predat religia in §coli, au avut un rol aparte in educarea patriotica a tinerilor. Ca urmare, la aniversarea a zece ani de §coalä romäneascä din Orlova, profesorul Daniil Laitin, el insu§i, cum am mai arätat, elev al acestei §coli in acei ani, evidentia: „Sufletul nostru a rämas neatins de falsurile invätäturi ale istoriei maghiare, deoarece eram inconjurati de barbati integri §i luptätori neinfrico§ati lectiile de religie ale profesorului Pavel Madghescu erau cursuri de cea ai insufletitä istorie romäneascä. La fel se infiltrau temeinic in sufletele noastre, ca sä пи piarä niciodatä, cuvintele de aur, pline de intelepciune §i de incurajare nationalä rostite la examenele de religie de cätre aprigul luptätor national, care a fost tatä viata lui protopopul Mihail Popovici.’’42 Acum, in contextui realizärii Romäniei Reintregite, acest reper a fost una dintre prioritätile activitätilor extra§colare, iar exemplele sunt numeroase. Prima dintre aceste activitati de amploare pentru comunitate a avut loc la Caransebe§, unde recent infiintatul Cerc (clubul) didactic,43 al cärui scop principal il constituie „activizarea unei puternice mi§cäri cultural-sociale in acest vechi centru de culturä romäneascä”,44 a organizat, la 1 Decembrie 1919, la Tmplinirea primului an de la unirea Transilvaniei cu Patria Marná, о manifestare de amploare. Aceasta a fost deschisä cu intonarea Imnului Regal de cätre corurile reunite, de un cuväntfestiv al directorului Liceului„Traian Doda”, profesorul Sa-38 Ibidem, p.49. 39 Victor Dumitrescu, Cercul didactic din Caransebe§, tribüné de culturalizare a maselor in perioada interbelicä (1919-1931), in „Banatica", 12, II, Refita, 1993, p.287. 40 Constantin Juan-Petroi, Or§ova - ora§ul modern §i cultura, ín V, 1997, nr.2, p.270 41 Ibidem. 42 Anuarul Gimnaziilor de stat pentru bäieti §i fete din Or§ova. Anui §colar 1928-1929, Artele grafice „Datina’’, Tr. Severin, (1929), p.3. 43 Infiintat ín octombrie 1919, din initiative profesorului dr. Iosif Olaru, directorul Institutului teologicpedagogic din Caransebef, care i-a fost, pänä la sfär§itul säu din decembrie 1920, primul pre§edinte, Cercul (clubul) didactic din Caransebe§ a inmänuncheat intregul corp didactic de la Institutul teologicpedagogic, cele trei §coli secundare, gimnaziul de fete §i §coala primarä. Cercul avea ca obiectiv organizarea de consfätuiri, comuniuni sociale, conferinte prin activitatea extradidacticä a cadrelor didactice din ora§. Locul de desfä§urare al actiunilor era, fie sala marea liceului „Traian Doda”, fie sala de gimnasticä a §colii normale. (Victor Dumitrescu, Cercul didactic din Caransebe§, tribüné de culturalizare a maselor in perioada interbelicä (1919-1931), in „Banatica”, 12, II, Re§ita, 1993, p.287. ] 44 Foaia diecezanä, 1919, nr.45-47, p.4. 177