Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Gabriela Ana Juan: Şcoala şi comunităţe urbane din Banatul Montan în perioada interbelică
Istorie bin Evutian §i alte coruri sau recitari, Tn final cäntändu-se Púi de lei de Ion Vidu. A urmat о retragere cu torte a armatei, elevilor §i publicului urmatä de о searä dansantä la restaurantul „Pomul verde”. О altä manifestare asemänätoare а avut loc apói la 24 ianuarie 1920, pentru särbätorirea Unirii Principatelor. La manifestarea gäzduitä de sala liceului s-au cäntat din nou Imnul Regal, profesorul Ilie Orzescu, directorul §colii normale, a evocat momentul särbätorit, programul mai cuprinzänd recitari patriotice, printre care „De§teaptá-te románé!”, un concert al „Reuniunii de muzicä §i cäntäri” iar, Tn final, avänd loc о searä dansantä.45 Särbätorirea Marii Uniri a fost unul dintre reperele principale §i-n activitätile extra§colare ale §colilor or§ovene, aid Tn afara programelor pregätite pentru 1 Decembrie46 §i 24 ianuarie, participándu-se cu programé artistice la manifestárile de 10 Mai §i Ziua Eroilor, care erau organizate chiar Tn „Cimitirul ErolloP, acolo unde T§i dormeau somnul de veci cei cäzuti pe cámpul de onoare Tn marea bätälie de la Alion §i Cérna, din vara toamna anului 1916.47 Alte manifestäri organizate de cadrele didactice din §coli au fost conferintele pe diferite teme. Astfel, Tn cadrul Cercului didactic din Caransebe§, au avut loc о serie de conferinte sustinute de cadre didactice din ora§ sau invitati, prima dintre acestea, cu tema Ora§e §i oamenl din vechiul regat fiind sustinutä de profesorul universitär Traian Lalescu (18 martié 1920), urmatä de proiectarea unor diapozitive. Au venit §i о serie de conferentiari de la Universitatea liberä din Craiova, Tnfiintatä din initiativa lui Nicolae lorga, la 22 aprilie 1922, dar §i de la Universitatea din Cluj, unde, Tn anul 1924, profesorul Virgil Bärbat a Tnfiintat mi§carea de culturalizare „Extensiunea universitarä”, iar alte conferinte au fost sustinute Tn colaborare cu ASTRA. Multe dintre acestea, asemenea celei sustinutä de Traian Lalescu, au fost Tnsotite sau urmate de „proiectii luminoase” (diapozitive) din colectia liceului „Traian Doda”, Tnfiintatä §i aceasta de cätre directorul liceului, profesorul Sabin Evitian, din donatii de la „Casa §coalelotJ' Bucure§ti.48 Conferinte similare, multe dintre ele Tnsotite de proiectii cu diapozitive, aveau loc anual §i la §colile din Or§ova, tematica lor fiind, de asemenea, deosebit de bogatä. ín sfär§it, mai retinem excursiile §colare care erau organizate de §coli cu elevii, multe dintre acestea Tn mediul rural Tnvecinat ora§elor respective49, uneori urmate §i de §ezätori organizate de elevi pentru locuitorii satelor respective, cum au fost cele ale elevilor or§oveni de la E§elnita §i Jupalnic,50 ba chiar, tot pentru elevii din Or§ova, cu destinatii spre alte localitäti cum era statiunea Bäile Herculane §i ora§ul Turnu Severin, cu ruinele podului roman din vremea Tmpäratului Traian §i Palatul Cultural cu muzeul „Dr. С. I. Istrati”, ace§tia din urmä realizänd chiar Tn iunie 1924, о excursie la Bucure§ti §i Constanta.51 Viata §colilor din Banatul Montan, mai cu seamä a celui „gräniceresc”, la care am fäcut Tn general trimiteri, s-а integrat vietii cotidiene din localitätile care, 45Georgeta Räduicä, Nicolae Räduicä, Calendare §i almanahuri romäne§ti 1731-1918. Dictionar bibliografic, Editura §tiintificä fi Enciclopedicä, Bucure§ti, 1981, p.546. 46 Anuarul §coalei medii din Or§ova, anul §colar 1923-1924, p.17. 47 Anuarul §coaiei medii din Or§ova, anul fcolar 1922-1923, p. 14. 48 Victor Dumitrescu, Cercul didactic din Caransebe§..., p.289. 49 Ibidem. 50 Anuarul §coalei medii din Or§ova, anul §colar 1923-1924, p.18. 51 Ibidem, p. 17, 49-51. 178
