Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Gabriela Ana Juan: Şcoala şi comunităţe urbane din Banatul Montan în perioada interbelică
Marisia XXX-XXXI Chiar dacä mi§cäri de cadre au existat §i ín anii urmätori, о serie dintre profesorii sositi aici - Daniil Laitin, Silvia Laitin (näscutä Popoici), Gheorghe Cräciun, Constantin Bätea - aveau sä se stabilizeze aici, devenind personalitati cunoscute Tn viata urbei §i pe alte planuri. О situatie aparte s-а ínregistrat la Bäile Herculane, unde exista о §coalä „elementarä popularä, corespunzätoare din toate punctele de vedere”, la care préda Tncä, Tn noiembrie 1919, invätätorul ungur Elek Naday. Acesta nu §tia Tnsä decät limba maghiarä, ceea ce l-а determinat pe dr. Alexandru Cräciunescu, directorul statiunii, sä se adreseze, la 24 noiembrie 1919, Resortului Cuitelor din cadrul Consiliului Dirigent de la Cluj, ceränd ca acest invätätor sä fie transferat „Tntr-un tinut corespunzätor nationalitätii sale §i limbii pe care о vorbe§te” iar ín locul lui sä fie trimis la Herculane „un invätätor corespunzätor”.11 Situatia a fost insä diferitä de la localitate la localitate: la Bazia§ s-а incercat reluarea cursurilor §colii primäre in primävara anului 1920, dar din lipsä de copii invätämäntul primär a fost reluat in anul 1927, invätätori fiind, pe ränd, N. Rädoi, Vasile Coiculescu, Nastasie Cimpoierul, Ion Duncescu §i, in anul 1938, Dumitru Popescu.12 intre timp, in plasa Moldova Nouä mai fiintau §coli primäre la Socol, Radimna, Pojejena de Sus §i Moldova in paralel deschizändu-se in cele patru localitäti §i invätämäntul confesional.13 §i in insula Ada Kaie,14 de douä veacuri legatä prin multiple aspecte de Or§ova (pänä in secolul al XlX-lea era cunoscutä incä drept „Or§ova Nouä”), a luat fiintä, in toamna anului 1923, о §coalä primarä mixtä, care din anul 1933- 1934 a fiintat cu §apte clase, §coalä care a fiintat de la inceput in clädirea geamiei, abia in anul 1940 fiind mutatä intr-o constructie militarä veche, unde dispunea de doar douä sáli de clasä pentru 80-90 de copii, iar ca mobilier, in noiembrie 1933 dispunea de numai 20 de bänci bune, celelalte fiind in stare mediocrä, insuficiente fiind §i materialele didactice. Cät despre cadrele didactice, la inceput §coala avea doar un invätätor, din anul §colar 1932-1933 functionänd aici doi invätätori, unul pentru predarea lectiilor in limba turcä, celälalt pentru limba romänä, iar din anul §colar 1934-1935 fiind numit §i cel de al doilea invätätor pentru lectiile in limba romänä.15 Ani in §ir, invätätorul tűre a fost Ali Ahmed, autorul unei valoroase monografii a insulei16, care in anul §colar 1938- 1939 a fost deta§at la о §coalä particularä din Silistra, in locul säu venind Sali Ismail Regep17. О dispozitie a Ministerului Tnvätämäntului Public, din februarie 1921, a hotärät ca in fiecare §coalä secundarä din provinciile unite sä se deschidä cursuri pentru functionarii care nu cunosc limba romänä.18 La Caransebe§, un aseme-11 losif Nicolae Chera, Bäile Herculane in anul 1919 §i primul deceniu dupä „Marea Unire (I), ín „Analele Or§ovei\ I, Or§ova, 1999, p.22. 12 Alexandru Moisi, op. cit., p.50, 117. 13 Alexandru Moisi, op. cit., p.127, 150, 157, 182. 14 Numele insulei este scris obi§nuit „Ada Kaleh”, ceea ce, a§a cum au arätat atät turcologul Mihail Guboglu, cät §i istoricul Constantin Juan-Petroi este gre§it, gratia corectä fiind „Ada Kaie" adicä „Insula cetate”, termenul „cetate” scriindu-se in limba turcä „kaié”. Apud: Mihail Guboglu, Arhiva insulei Ada kale §i importante ei, Tn „Revista arhivelod’, V, 1962, nr.1, p.117; Constantin Juan-Petroi, Ada Kaleh.Monográfia unei insule scufundate §i a comunitätii care a locuit-o, Editura „Elvan", 2005, p.13. 15 Constantin Juan-Petroi, Ada Kaleh.Monográfia unei insule scufundate §i a comunitätii care a locuit-o, Editura „Elvan”, 2005, p. 103-104. 16 Ali Ahmed, Monografie insulei Ada Kaleh, Atelierele grafice „Datina", Turnu Severin, 1937, p.2. 17 Constantin Juan-Petroi, Ada Kaleh..., op. cit., p.104. 18 Foaia Diecezanä, nr.4/1921, p.4. 173
