Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Gabriela Ana Juan: Şcoala şi comunităţe urbane din Banatul Montan în perioada interbelică
Istorie nea curs a fost organizat Tntre 1 martié §i 15 iunie 1921, fiind urmat de 135 functionari. Cursul a fost condus de profesorul Sabin Evutian, iar printre cei care au predat orele aläturi de acesta s-au mai numärat M. Arma§, G. Noaghea, G. Neamtu, F. Popete, manualele fiind distribuite gratuit de Casa §coalelor.19 S-au mai organizat, de asemenea, pentru 61 de cursanti, lectii de istoria, geográfia §i constitutia Romäniei, cäte douä cursuri pe säptämänä, finalizarea acestora avänd loc la 17 martié 1924.20 Cursuri similare au fost organizate §i la Or§ova incepänd cu 1 martié 1921, acestea fiind conduse de profesorii loan Supercean „pentru Tncepätori” §i Daniil Laitin „pentru progresi§tí\ ín cele douä grupe fiind Tnscri§i 73 de „amploiati de staf2\ Schimbärile produse odatä cu Marea Unire Tn diferitele sectoare ale activitätii au reclamat §i infiintarea unor §coli noi, pentru rezolvarea problemei necesarului de cadre. íntre acestea, s-а numärat §i infiintarea, de la 1 septembrie 1919, a §colii superioare de comert de stat Or§ova, prin dispozitia din 8 septembrie 1919 a dr. Valeriu Brani§te, §eful Resortului Instructiunii Tn Consiliul Dirigent. ín felul acesta se räspundea doleantelor locuitorilor din zonä de a avea un Tnvätämänt secundar comercial, care sä räspundä nevoilor economice din urbe §i localitätile din jur22. §coala a fiintat timp de un deceniu, iar absolventii ei au Tndeplinit functii economice chiar pänä dupä cel de al doilea räzboi mondial.23 §i Tn insula Ada Kaie, a fost Tnfiintatä, Tn anul 1925, о §coalä de tesätorie, devenitä, din anul 1936, gimnaziu industrial de fete. §coala aceasta a functionat Tntr-un spatiu vechi, pus la dispozitie de Ministerul de Räzboi, avänd patru ciase §i trei ateliere, dependinte, un dormitor Tn care se puteau caza 40 de fete §i о bibliotecä de 600 volume. La Tnceput, aid, Tn sectia de tesätorie, se realizau covoare de mari dimensiuni, dar dupä doi ani s-а Tnfiintat §i о sectie de croitorie. La acest gimnaziu veneau nu doar fete din insulä, ci si din alte párti ale iudetului Mehedinti24 Desigur, baza materialä a §colilor a fost о prolemä care a creat multe Probleme, Tn primii ani interbelici, asupra acesteia simtindu-se distrugerile produse de trupele adesea Tncartiruite Tn aceste spatii §i care au distrus bibliotecile §i inventar didactic. Ca räspuns, Tndatä dupä Marea Unire, asistäm la о serie de gesturi umanitare ale unor personalitäti locale sau institutii. Astfel la Or§ova, primul primär pus Tn fruntea ob§tei, comerciantul Gheorghe loanovici, a donat, de pe patui de moarte, pentru muzeul §colii, valoroasa sa colectie numismaticä alcätuitä din 131 monede §i bibliotecä Tn care se aflau, printre altele, Mayer’s Konversations Lexikon, Tn 19 volume §i Gewerbe и. Industrie, 8 volume25. La rändul lui, profesorul dr. Traian Lalescu a donat §colii or§ovene, Tn anul §colar 1923-1924 „un glob, о läditä cu corpuri geometrice (prin societatea „Munduo- Borlova-Armeni§, Caransebe§) §i 36 de diferite diapozitive,”26 iar, Tn cel urmätor, 19 Anuarul II al Liceului „Traian Doda", 1921-1922, Caransebe§, 1923, p. 18. 20 Anuarul VI al Liceului „Traian Doda", anul 1924-1932, Caransebe§, 1933, p.14. 21 Anuarul §coalei medii din Or§ova, anul §colar 1920-1921, p.8. 22 Anuarul §coalei Superioare de Comert de Stat din Or§ova. Anul §colar 1921-1922, Or§ova, 1922, p.2. 23 Constantin Juan-Petroi, Or§ova - ora§ul modern §i cultura, in „Historia Urbana”, V, 1997, nr.2, p.277. 24 indrumätorin arhivele Statului, judetul Mehedinti, II, Bucure§ti, 1993, p.107-108. 25 Anuarul §coalei medii din Or§ova, anul §colar 1920-1921, p.4. 26 Anuarul §coalei medii din Or§ova, anul §colar 1923-1924, p.19. 174
