Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice
Istorie ist bine cunoscut, Mihai Demetrescu, reputat animator al scrisului romänesc, Ion Bojoru, geograf apreciat, Nicolae Cretu, pedagog de prestigiu, Aurel I. Pop, etnograf cunoscut, Ion Bozdog, pre§edinte al Despärtämäntului Astrei, Maximilian Costin, violonist §i scriitor etc. Nu este de mirare cä ln aceastä atmosferä de emulatié exceptional s-au format oameni de mare vibratie, care s-au remarcat pe táramul activitätii culturale, precum: Nicolae Albu, Septimiu Bucur, Ovidiu Drimba, loanichie Olteanu, Ovidiu Papadima, Romeo Däscälescu, lustin Handrea, Vasile Netea, Ion Olteanu, Nicolae Sälägean, Dimitrie Todoran, Eugen Todoran, Emil Viciu etc. Acum T§i íncep activitatea mai tinerii Traian Dragon, Aurel Holircä, lacob Timar etc. Tot Tn aceastä epocä de largi deschideri §i de efervescentä spiritualä sunt ctitorite institutii care vor juca un rol Tnsemnat Tn climatul cultural local. íntre acestea, se situeazä Muzeul de Istorie, Arheologie §\ Etnografie, plasat Tn sälile Palatului Culturii ce T§i deschide portile Tn 1924. Muzeul va fi vizitat de cätre Vasile Pärvan, ale cärui aprecieri §i Tndrumäri l-au stimulat mult pe Aurel Filimon, care devine custode al Muzeului §i secretar al "Societätii istorice, etnografice §i arheologice" din Tärgu-Mure§. Autoritäre locale vor organiza, ani la ränd, manifestari culturale locale de anvergurä, precum "Luna culturalä" §i "Luna Tärgu-Mure§ului" - cea mai importantä desfä§urändu-se Tn 1936, unde la un loc de frunte s-au situat expozitiile istorico-geografice ale lui Aurel Filimon, Aurel Pop §i lustin Handrea, colectii unice Tn felul lor, bine apreciate de cätre speciálisai. Despre semnificatia acestor manifestari culturale, presa localä precizeazä. "Rostul organizärii seriei de manifestäri nationale, culturale, economice §i edilitare a fost sä se cunoascä, Tn cercuri cät mai largi, näzuinta §i rezultatele administratiei romäne§ti din Tärgu-Mure§ §i, aträgänd cätre ora§ul nostru vizitatori cät mai multi, din tarä §i sträinätate, sä se serveascä interesül economic al industriei, comertului §i cetätenilor no§tri". Inceputul manifestärilor a fost marcat de Congresul Invätätorilor, Congresul Functionarilor §i Congresul Uniunii Ora§elor din Romania. Principalele momente ale Lunii Tärgu-Mure§ului 1936, au fost e§alonate astfei:- "s-а sfintit placa de amintire §i admiratie pentru genialul Eminescu, care, in 1866, a poposlt pentru о zi in acest ora§",- dezvelirea in botárul comunei Sängeorgiu de Mure§ a Monumentului "de onoare §i recuno§tintä fatä de martirii его/ Constantin Romanu-Vivu §i §tefan Moldovan",- "a urmat apói marele act al punerii pietrei fundamentale a Palatului administrativ al judetului, incepándu-se zidirea unei női opere romäne§ti",- "seara a avut loc un mare Festival etnografie, in Sala de spectacole a Palatului cultural, precedat de conferinta d-lui (Aurel) Filimon. Niciodatä pe scene acestui palat, nu s-а vázut mai mult joc romänesc, cum s-а väzut in cadrul acestui prea frumos festival. Jocurile din comunele: Deleni, Deda, Filea, Socol, Gledin §i Säcal, evidentiind originalele caracteristici nationale, au fost admirate cu prisosintä, de о selectä asistentä, intre care erau toti primarii ora§elor din Románia"32 32 “Ога§иГ, 1936, XIV, nr.19, 1 octombrie, p.1-2; nr. 20, 15 octombrie, p.1. 158