Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice
Marisia XXX-XXXI Un alt a§ezämänt cultural care s-а dezvoltat considerabil a fost Pinacoteca municipal. Reorganizarea acesteia a beneficiat de sprijinul plasticianului Aurel Ciupe, care obtine ín 1925, din partea primarului, aprobarea de a Tnfiinta о §coalä liberä de desen §i picturä, cat §i fondurile necesare pentru achizitionarea unor opere de artä romäneascä. Un moment important TI constituie cel din 1935, cänd Pinacoteca se Tmbogate§te in chip considerabil. Celor peste 100 de tablouri, cät numära colectia, cu sprijinul primarului Emil Dandea, s-au mai putut achizitiona Tncä 27 de lucräri de autori romäni, printre care mai multe lucräri de mare valoare, astfel:- Nicolae Grigorescu - Car cu boi,- Corneliu Medrea - B. §t. Delavrancea, bust monumental,- Dimitrie Paciurea - Cap de satir (divinitate mitologicä greacä),- Oscar Hann - Statuetä (douä figuri imbräti§ate),- Marius Bunescu - Peisaj de la Muntele Athos,- Romul Ladea - Relief,- Petre lorgulescu - Autoportret,- Serova Medrea - Statueta "Cäntäretul",- Corneliu Medrea - Bustul lui Octavian Goga33 ín Tncheierea acestui studiu putem conchide cä perioada interbelicä a adus mutatii radicale in ceea ce prive§te structurile institutional, configuratia evolutiei urbanistice, economice, industriale §i sociale, care au imprimat un alt specific civilizatiei §i culturii locale. Oprimati §i exclu§i secole la ränd din viata publica a cetätii, romänii au probat intr-un timp foarte scurt capacitätile lor organizatorice §i creatoare, municipiul primind in numai douä decenii о cu totul altä infäti§are, dobändind tot mai mult amprenta unei vieti echilibrate, a§ezate pe principii de tolerantä §i convietuire interetnicä armonioasä. Autorul acestui studiu este mure§ean de obär§ie, fäcändu-§i studiile secundare la Tärgu-Mure§, in timpul Regiunii Autonome Maghiare, cänd limba dominantä era cea maghiarä, atät in viata publica cät §i in invätämänt, in activitatea comercialä (in magazinele de orice fei) §i chiar in domeniul medical - unde fi§ele bolnavilor se completau in limba maghiarä, iar discutiile de la patul acestora, ín timpul vizitéi medicale, se purtau in aceastä limbä. Dar, in acela§i timp, se vedea §i se simtea la tot pásul, amprenta vizibilä §i adäncä a guvernärii romäne§ti din perioada interbelicä, care nu a putut fi §tearsä, fixändu-se statornic, ireversibil, §i care impresiona puternic, ca un memento implacabil, privitor la istoria noasträ, la adevärul, resursele, capacitätile constructive §i perspectivele caracterului romänesc al acestor locuri. 33 Idem, 1936, XIII, nr. 7, 1 ianuarie, p. 48. 159
