Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice
Marisia XXX-XXXI trebuie sä fie "un prilej de recuno§tintä, in primul ränd a Ungariei, care a fost salvatä din haosui ín care se afla [...] In acea capitalä, Armata Romána a restabilit ordinea, a fäcut sä fie о viatä normalä §i, prin aprovizionarea cu alimente, nu a läsat sä moarä de foame populatia lipsitä de cele mai stricte necesitäti". Cel de al doilea moment este 6 august 1917 - aniversarea bätäliei de la Märä§e§ti. "Märä§e§tii constitute о inaltä pildä de fortä moralä. Aici n-au invins armele, nici puterile omene§ti de distrugere: aid a biruit credinta!" Cel de al treilea eveniment istoric major, 14 august 1916, reprezintä aniversarea inträrii Romäniei Tn räzboiul mondial, pentru eliberarea provinciilor romäne§ti aflate sub dominatie sträinä §i desävär§irea unitätii politice.30 Aniversarea scumpä inimii tuturor romänilor- 1 Decembrie 1918 - constituie obiectivul predilect al evocärii §i cinstirii pentru intelectualii romäni. La aniversarea a douä decenii de la acest eveniment grandios este publicat articolul Gänduri de 1 Decembrie, unde se spune: "Zile de inältätoare reconfortare sufleteascä pentru toti romänii. Este data íntregirii pe ved a Neamului; infäptuirea märeatä a idealului nutrit atätea secole de toate suflarea romäneascä (...) Este minunat lucru a träi Uber ín tara tai."31 Era nevoie Tn acei ani de forme organizatorice eficiente care sä grupeze fortele, spre a putea zidi mai trainic §i mai cuprinzätor institutii, societäti §i opere de culturä, §i a putea desfä§ura activitäti culturale de anvergurä, cu un puternic rol civilizátor. íntr-un timp scurt, la Tärgu-Mure§ §i-au unit eforturile intelectuali de marcä, localnici őri veniti din alte párti, unii veniti din sträinätate, individual sau Tn grupuri mici, care s-au väzut nu odatä angajati Tn aprige Tnfruntäri. Dar Tn primul ränd a contat faptul cä toti ace§tia au venit cu initiative §i au desfä§urat actiuni care au fäcut sä sträluceascä о viatä culturalä nebänuitä Tnainte. Asociatii §i societäti de culturä precum: "Astra", "Tinerimea Romänä", "Casina", "Femeile Románé", au organizat serate, cicluri de conferinte, spectacole etc. Spre a asigura un nivei elevat al activitätilor §i, totodatä, un spirit de conciliere §i unitate, au fost invitati, prin Extensiunea Universitarä, §i alte forme, mari personalitäti ale culturii romäne§ti, care aveau autoritatea necesarä sä imprime cursui dórit Tn desfä§urarea acestora. Astfel: Nicolae lorga, Vasile Pärvan, Virgil Bärbat, Simion Mändrescu, Silviu Dragomir, loan Lupa§, Vasile Bogrea, Florian §tefänescu-Goangä, Sextil Pu§cariu, Gh. Bogdan-Duicä, Nicolae Dräganu, Mihail Dragomirescu, N. Ghiulea, Mihail Botez, loan Paul etc. au tinut prelegeri §i conferinte care, prin tinuta lor academicä, cät §i prin numärul mare al participantilor, au devenit adevärate evenimente culturale. La veritabila efervescentä cultural-artisticä au contribuit §i turneele teatrale, Tn care personalitätile de seamä ale scenei romäne§ti au dat spectacole memorabile la Tärgu-Mure§, precum: Teatrul National §i Opera Romänä din Cluj, Teatrul National din Bucure§ti, Teatrele "Nottara", "Tänase", "Maria Filotti", "Bulandra". Analiza realizärilor obtinute pe táramul muncii culturale ne Tndreptäte§te sä subliniem cä acestea au fost posibile datoritä activitätii unei pleiade de cärturari inimo§i, multi dintre ei de certä valoare. N amintim pe: Elie Cämpeanu, protopop §i canonic greco-catolic, Nicolae Sulicä, istoric §i istoric literar, apreciat de Nicolae lorga, Traian Popa, istoric afirmat, Ion Chinezu, critic literar, publicist §\ ese-30 “Ora§ul”, 1925, III, nr. 17, 15 august, p. 147 - 148. 31 “Glasul Миге§и1иГ, (Tärgu-Mure§), 1938, V, nr. 159 - 160, p. 1. 157
