Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice
Istorie Tnvätämäntului, Tncä Tn 1923, douä §coli primäre cu zece sáli de clasä, Tn cartierul Remetea-Podeni. De asemenea, s-au asigurat clädirile necesare principalelor institutii de Tnvätämänt romänesc: Liceul de bäieti "AI. Papiu llarian", Liceul de fete "Unirea", §coala Normalä §i §coala Comercialä. Nu a fost uitat nici dezideratul formärii meseria§ilor romäni, scop Tn care s-а luat initiativa construirii unui cämin nou, cunoscut sub denumirea de Cäminul Ucenicilor Romäni, care a fost inaugurat Tn 1936. Factorii de conducere ai municipalitätii au avut Tn vedere nu doar ridicarea unor edificii trainice, ci §i tipärirea cuväntului care zide§te. Tntelegänd necesitatea publicatiilor oficiale ale organelor administratiei locale, acela§i primär Emil Dandea a luat mäsura editärii unei publicatii a Primäriei, la 5 februarie 1923 ie§ind de sub teascurile tipografiei municipale numärul 1 al publicatiei "Ora§ul. Gazetä oficialä a ora§ului Tärgu-Mure§." (La Cluj, Tn calitate de consilier municipal a editat revista "Administratia", Tncepänd din 1922). De asemenea, primarul Dandea TI va sprijini pe profesorul de istorie Traian Popa, de la Liceul militar "Mihai Viteazul" din Tärgu-Mure§, sä elaboreze cartea "Monografie ora§ului Tärgu-Mure§", care va fi publicata Tn 1932.28 Frunta§ii municipalitätii erau con§tienti cä, Tntr-un municipiu care a fost organizat de cätre guvernarea ungureascä, spre a forma о citadelä inexpugnabilä a etniei maghiare §i a spiritului hungarist, schimbarea mentalitätii §i introducerea unei normalitäti, Tn care spiritul national romänesc sä-§i ocupe locul cuvenit, nu se putea face decät prin о politicä nationalä echitabilä, Tmbunätätirea conditiei economice, о bunä informare a locuitorilor §i atragerea lor la actiunile culturale Tn desfä§urare. ín acest fei municipiul T§i va Tmplini destinul: centru economic, industrial §i factor de culturä romäneascä, Tn mijlocul Cämpiei romäne§ti. Se preconiza cä, prin introducerea gazului metán, se va accentua dezvoltarea industrial, ceea ce va absorbi multä populatie romäneascä din zona Cämpiei, §i astfei se va Tmprospäta masiv populatia cu element romänesc care, prin numeroasele §coli §i institutii culturale, care Ti stau la dispozitie, va contrabalansa Tn cätiva ani, maghiarizarea artificial, urmäritä Tn mod consecvent, decenii la ränd, de cätre vechile autoritäti ungure§ti. Ora§ul avea, Tn 1923, 35.000 de locuitori, din care 23.000 unguri, 7.000 de romäni, 3.500 de evrei, peste 1.500 de germani §i alte nationalitäti. Detinea о suprafatä de 3.250 ha (din care 770 ha pädure), numära Tn perimetrul säu 3.289 de case §i era situat pe maiul stäng al Mure§ului. Populatia municipiului s-а ridicat, Tn 1928, la 38.500 locuitori, din care : 47% unguri, 30% romäni, 13% evrei §i 10% alte nationalitäti. ín anii urmätori, zestrea edilitarä §i industrial a ora§ului create apreciabil, astfei: 4.690 clädiri, 8.103 gospodärii, 1.039 Tntreprinderi industriale §i comerciaie.29 ín ceea ce prive§te noul climat cultural, autoritätile municipale romäne§ti au Tnlocuit vechea propagandä ofensatoare §i discriminatoare la adresa románilor, cu о activitate culturalä §i publicisticä care sä ilustreze momentele importante ale istoriei noastre, prezentate Tntr-o manierä realistä, Tn spiritul adevärului istorie. A§a, bunäoarä, Tn articolul Aniversäri glorioase sunt rememorate cele trei aniversäri importante, din prima jumätate a lunii august. Prima dintre acestea, 4 august 1919, marcheazä intrarea trupelor romäne Tn Budapesta, care 28 Traian Popa, Monográfia ora§ului Tärgu-Mure§, Tärgu-Mure§, 1932. 29 Gavril Ursu, Dictionar enciclopedic administrativ, Cluj, 1938, p. 611. 156
