Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice
Marisia XXX-XXXI ín ceea ce prive§te obiectivele edilitare importante care sunt edificate acum, Tntre acestea se numärä: noul Spital orä§enesc (str. Gh. Marinescu, nr. 1), Palatul Prefecturii, Tn stil neobräncovenesc (ale cárui traforaje au fost zidite ín timpul Dictatului de Ia Viena, spre a Tnlätura aspectui specific de artä romäneascä a clädirii, situatie care s-а mentinut aproape 50 de ani), dupä proiectul lui Eugen Grosu. Dintre lucrärile de interes public mai trebuie mentionate: modernizärile §i amplificärile la Abatorul municipal, Ia Uzina Electrica §i Ia Uzina de Apä, construirea Spitalului de Boli Contagioase, a Pavilionului de la Platóul Corne§ti, amenajarea tribünéi Ia Arena Sportivä din Parcul Municipal etc. Referindu-se Ia atmosfera de efervescentä constructiva din Transilvania, de dupä 1918, Dr. Eugen Nicoarä din Reghin, viitorul prefect, formuleazä ni§te consideratii interesante. "Mii §i mii de brate eliberate s-au incle§tat pe uneltele cári cioplesc §i cládesc piaira unghiularä, pentru a ínálta cetatea Neamului, pentru a cládi Veacul cél Nou, pentru a zidi Tara Nouá [...] Grandoarea infäptuirilor este atät de märeatä, numärul lor este atät de cople§itor, incät eie cu dreptate constituie certificatul cél mai strälucit al vredniciei infäptuitorilor §i al puterii de creatie plinä de vigoare a Neamului intreg [...] Infäptuirile mure§ene constituie cél mai puternic criteriu prin care poate judeca oricine, ritmul plin de elan care a insufletit románii acestor mändre plaiuri [...] Un exemplu: nlci nu ne putem imagina cä s-ar fi admis vreodatä, in era antebelicä, de sub dominatie sträinä §i vrä§ma§ä, sä se inalte in inima ora§ului Tärgu-Mure§, douä impunätoare catedrale, Biserici nationale romäne§ti. Noi §tim doar cä in acele timpuri, era primejduitä existenta modestelor bisericute de lemn, situate cu totul in afara cetätii trufa§e. lar azi, in piata ora§ului se inaltä, fatä in fatä, douä Bazilici care se intrec intre eie in frumusete de artä §i in grandoare arhitectonicä". Faptul este cu atät mai relevant, cu cät "mereu am fost acuzati, §i ni se aduce §i azi invinuirea cä nu suntem un popor creator de culturä, cä nu suntem factor de civilizatie, cä nu suntem elemente de constructie"27 Era evident cä realitatea a invalidat, ín cel mai convingätor mod, toate aceste teorii du§mänoase, demonstränd falsitatea lor. Dupä Marea Unire s-а adeverit §i afirmat, odatä mai mult, forta de creatie §i constructie a romänilor care §i-au dirijat energiile creatoare pentru a ínálta §i edifica biserici, edificii administrative, §coli §i spitale, umpländ golurile veacurilorde beznä §i oprimare. Una din marile realizäri edilitar-gospodäre§ti din ora§ a fost introducerea gazului metán - ce devenise о necesitate primordialä pentru viata economicä §i socialä a acestui important centru urban. Gazul metán era socotit de cätre administratia municipal, "combustibilul cel mai practic, igienic, comod §i ieftin." Lucrärile de aductiune a gazului demareazä ín anul 1924, ca la sfär§itul anului 1925 sä fie realizati primii 14 km. de conducte (pornind de la hotarul ora§ului). Un domeniu de mare importantä care trebuia reconstruit integral a fost cel al invätämäntului, al culturii in general. ín aceastä privintä trebuie subliniat cä, dintre toate domeniile mult vitregite in timpul dualismului austro-ungar, invätämäntul romänesc s-а situat pe treapta cea mai defavorizatä. Multe aspiratii i§i a§teptau implinirea, iar spre noile autoritäti romäne§ti se índreptau cele mai mari sperante. Acordändu-se atentie cuvenitä, municipalitatea pune la dispozitia 27 Eugen Nicoarä, Vrednicii mure§ene. Realizäri romäne§ti in judetul Mure§, 1920 - 1940. О sutä de imagini, Reghin, 1940, p. 4-10. 155
