Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice
Istorie Vivu §i §tefan Moldovan, fiind de fata toti primarii din judet §i doi mini§tri in numele Guvernului"25 О problema de mare importantä, care se cerea rezolvatä cat mai grabnic, era cea a läca§elor de cult romäne§ti. ín acea vreme, locuitorii rornani din Tärgu-Mure§ aveau doar douä biserici mici: una Ortodoxä (greco-orientalä) §i una Unité cu Roma (greco-catolicá), ridicate ín anii 1793 - 1794. Faptul se impunea cu atét mai múlt cu cét situatia fusese agravatá, ín aceastá privintá, ín ultimii ani ai regimului austro-ungar, cénd autoritäre ungure§ti erau pe punctui de a organiza о episcopie ortodoxa maghiará la Térgu-Mure§, ín scopul deznationalizérii prin bisericá. Dar, odatá cu ínláturarea másurilor restrictive, exclusiviste, privind dreptul roménilor de stabilire ín ora§, situatia íncepe sá se normalizeze, numárul acestora crescénd simtitor. Piaira fundamental a Catedralei ortodoxé s-a » pus la 10/23 mai 1925, iar inaugurarea ei s-а fácut ín 1934, evenimentul prilejuind о veritabilá sárbátoare románeascá. Catedrala Bisericii Romane Unité cu Roma greco-catolicá a fost inauguraté ín 1936, ín prezenta mitropolitului de Blaj, Dr. Alexandru Nicolescu §i a lui Valeriu Pop, ministrul Industriei §i Comertului §i, totodatá, pre§edintele AGRU- lui. ín cuvéntarea rostitá cu acea ocazie, primarul Emil A. Dandea a spus: "Pentru repararea nedreptätilor, conducerea de azi a crezut de a sa datorie sé solicite, atét ínaltului Guvern, cét §i celor douä biserici románe§ti, ínfiintarea a cáte unui vicariat aici, pentru care oferá tot concursui sáu, íntocmai cum a fácut-o acest municipiu §i ínainte de Unire, pentru interesele nationale ale statului din care fácea parte atunci".26 Urbanistica cu multiplele ei aspecte se bucuré de о atentie deosebitá, din partea noilor autoritéti ale administratiei municipale. Un document din epocá subliniazá necesitatea íntocmirii unui plan de sistematizare §i dezvoltare, arátándu-se lipsa arterelor mari de arculatié, a pietelor descentralizate, lipsa parcurilor suficiente §i a strázilor de legáturá. De§i nu exista, íncá, о legislate specificá (legea avea sá apará ín ianuarie 1926), primarul Dandea dispune, la 4 iunie 1923, Serviciului tehnic al Primériei, íntocmirea unui plan de sistematizare. Construirea de női locuinte §i asanarea celor insalubre a constituit о preocupare permanenté. Referindu-se la aceastá problemá, primarul aráta: "Avem deja prea multe clädiri nelalocul lor §i necorespunzätoare nici din punct de vedere tehnic, nici estetic, §i prea multe sträzi färä soare §i färä aer (...) Plätim azi lipsa de prevedere a predecesorilor." íncá in 1923 el pregäte§te un plan-memoriu pentru rezolvarea, prin edificare, a crizei de locuinte §i a improprietäririi cu case a functionarilor, invalizilor, muncitorilor. Pornind de la aceste necesitäti, primarul Emil Dandea solicitä Serviciului tehnic al Primäriei, asigurarea de noi loturi de casä, prin sistematizarea, in primul ránd a locurilor virane, care constituiau proprietatea ora§ului, dar §i altele, prin trasarea de noi sträzi §i deschiderea de fronturi construibile, cät §i prin restructurarea unor zone construite cu о densitate mai redusá. Concomitent, se trece la extinderea zonei locuite, prin realizarea de noi cartiere, astfel íncét, íntre anii 1923 - 1937 s-au format sau extins cartierele: cel din zona sträzii Libertätii, cel din perimetrul strázilor Gh. Doja - Budiului, se extinde cartierul Dämbul Pietros §i se lärge§te perimetrul construit in cartierul Remetea - Voiniceni, de pe malul drept al räului Mure§. 25 “Ога§иГ, 1936, XIV, nr. 19, 1 octombrie, p. 1-2. 26 Idem, nr. 18, 15 septembrie, p. 3. 154
