Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice
Marisia XXX-XXXI te starea ru§inoasä, din punctui de vedere al prestigiului romänesc, in care am gäsit noi aceastä Primärie, cu un singur functionar román - §i acesta simplu translator - dintre cei 400, la care primul proces verbal in limba statului a rämas sä-l redactam noi, la finea lui decembrie 1922, unde inainte nici nu se putea vorbi cu functionarii in limba romána, necum sä fi fost limba statului §i limba oficialä1,24 Noul primär va lua, totodatä, mäsuri grabnice de Tndreptare a acestei situatii, reorganizänd institutia prin stabilirea unei scheme organizatorice mai restränse §i mai judicioase, eliminänd functiile parazitare §i angajänd personal nou, corespunzätor. Au fost numiti Tn diferite posturi §i functii, Tntr-o perioadä relativ scurtä, 115 functional romäni, Tnlocuind vechea administrate ungureascä, cu una nouä romäneascä. El a cerut ca toti functionarii Primäriei sä cunoascä limba romána, iar actele emise de institutie sä fie redactate in limba statului. A luat, de asemenea, mäsura Tndepärtärii monumentelor §i pläcilor comemorative, ridicate Tn memoria unor false personalitäti, care nu au avut nimic de a face cu spiritul democratic, dimpotrivä, s-au situat Tn fruntea actiunilor opresive antiromäne§ti (Kossuth, Bem, Rákóczi etc.). Ca §i la Cluj, prima grijä a primarului Emil Dandea a fost afirmarea spiritului national romänesc, atät de multä vreme Tnäbu§it, exprimat Tn ridicarea unor monumente evocatoare. Astfel, la 1 Decembrie 1923 a fost inaugurat Monumentul Osta§ului Román, iar la 10 mai 1924 Monumentul Latinitätii, a§ezat Tn fata Primäriei, Lupa Capitolina fiind Tnältatä pe un soclu, avánd Tn partea superioarä о frizä cu decoratiuni, sustinutä de zece pila§tri cu capiteluri. Centenarul na§terii lui Avram lancu, moment asociat cu rolul important pe care l-а avut marele erou Tn revolutia de la 1848 la Tärgu-Mure§, au accentuat fervoarea actiunii de ridicare a Monumentului ecvestru al lui Avram lancu. Emil A. Dandea fusese sufletul actiunii similare de la Cluj, el initiind, la 19 septembrie 1924, demersui respectiv la Tärgu-Mure§. A arätat, cu acea ocazie cä, "la glorioasele serbäri aniversare care au tinut de la 31 august pänä la 2 septembrie, la Baia de Cri§, Tebea, Cämpeni, Muntele Gäina §i Vidra, cärora Ii s-а dat о mare amploare, s-au rostit atätea cuväntäri Tnsufletite §i luminate", de cätre regele Ferdinand, mitropolitul primat Miron Cristea, primul ministru Ion I.C. Brätianu §i alti bärbati de seamä ai vietii publice. Monumentul ecvestru al lui Avram lancu de la Tärgu-Mure§ a fost dezvelit Tn 1930, fiind strämutat apoi la Cämpeni Tn 1940, spre a nu fi profanat §i batjocorit de cätre ocupatia ungaro-horthystä. De о atentie deosebitä s-au bucurat §i tribunii lui Avram lancu, care au luptat Tn zona Mure§ului superior. Monumentul tribunului erou Vasile Pop din Nazna, executat la 16 octombrie 1848 de cätre neme§ii unguri, a fost dezvelit Tn 1935. De asemenea, Monumentul lui Constantin Romanu-Vivu, prefectul Legiunii a Xll-a cu sediul la Reghin, asasinat Tn martié 1849, Tmpreunä cu subprefectul §tefan Moldovan, Tn hotarul localitätii Sängeorgiu de Mure§, de cätre о multime fanatizatä, manevratä de cätre neme§ii unguri, a fost dezvelit Tn 1936, Tn apropierea locului unde cei dói au fost lapidati. О märturie din epocä a consemnat astfei acest moment. ín hotarul comunei Sängeorgiu de Mure§ a fost dezvelit "Monumentul de onoare §i recuno§tintä fatä de martini eroi Constantin Romanu- 24 24 Emil Dandea, lubiti colegi, in “Ога§иГ, (Tärgu-Mure§), I926, IV, nr. 7,15 martié, p. 53. 153
