Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice
Istorie legäturä, antrenänd populatia romäneascä din ora§ §i zona aferentä, care a participat prin manifestäri vibrante de sustinere a cauzei unitätii politice.20 S-а creat astfei о atmosferä entuziastä, de Tncredere, ceea ce a fäcut ca, la 1 decembrie 1918, convingändu-se de realitatea situatiei, gärzile secuie§ti sä päräseascä localitatea. О zi mai tärziu, la 2 decembrie, Armata Romána a intrat, prin strada Sfäntu Gheorghe, Tn Tärgu-Mure§, sub comanda colonelului Gherescu. "Entuziasmul cu care Brigade románé a fost primitä de Consiliul National Román §i de numeroasa adunare a sätenilor din jur, a putut convinge stäpänirea din trecut, cät de zadarnicä a fost nädejdea de a putea deznationaliza tinutul acesta ",21 Dupä Marea Adunare Nationalä de la Alba lulia, de la 1 Decembrie 1918, §i instalarea institutiilor statalitätii romäne§ti, transpunerea efectivä Tn practicä a acestei mari Tmpliniri s-а fäcut cu greutäti §i cu poticneli, datoritä Tmpotrivirii Tnver§unate a fortelor retrograde. Un reviriment se produce la sfär§itul anului 1922, odatä cu instalarea ca primär a Dr. Emil Aurel Dandea, mot, combatant pe front §i invalid de räzboi, fost consilier la Primäria municipiului Cluj, personalitate aflatä la о värstä foarte tänärä, care nu Tmplinise Tncä 30 de ani. Emil A. Dandea s-а remarcat ca un factor deosebit de activ la Cluj, Tn diferite domenii ale administratiei municipale §i urbanismului, contribuind, totodatä, Tn mod decisiv, la crearea Uniunii Ora§elor din Romania. La instalarea sa Tn demnitatea de primär al municipiului Tärgu- Mure§, Emil A. Dandea a spus: "Azi pot promite solemn, cä tot timpul cät Tmi va fi dat sä stau Tn fruntea acestui ora§ al Romäniei, tinta vietii mele va fi prosperarea lui §i acomodarea lui cät mai armonicä Tn noile cadre care i le-а häräzit D- zeu Tn Románia Mare".22 Rezultatele activitätii lui la Tärgu-Mure§ §i prestigiul de care s-а bucurat au fost atät de mari Tncät, dupä numai un an de activitate ca primär la Tärgu- Mure§, el a fost prezentat Tntr-o lucrare de referintä din epocä: "Primär al Tärgul Mure§ului, un excelent edit, ín cea mai bunä acceptie a cuväntului, care de la venirea sa in fruntea Primäriei acestui ora§, a reu§it sä nationalizeze totul, inconjurändu-se numai de elemente romäne§ti capabile. Bun gospodar al comunei, primarul din Tärgu-Mure§ a §tiut sä intreprindä, cu acela§i succes, §i opera de Tnfrumusetare a acestui centru important".23 Intr-adevär, ajuns la Tärgu-Mure§, Dandea gäse§te о administrate municipal care nu era, Tncä, adaptatä cerintelor §i exigentelor statului national unitar romän, suveran §i independent. Primäria avea peste 400 de angajati, necunoscätori ai limbii románé, cei mai multi din ace§tia sfidänd realitätile §i desconsideränd statul romän, fiind pe deasupra neglijenti Tn serviciu §i necorespunzätori Tn functiile pe care le ocupau. Concludent este §i faptul cä, de§i trecuserä patru ani de la Marea Unire, actele oficiale ale administratiei se Tntocmeau Tn limba maghiarä, iar limba vorbitä Tn Primärie era cea a trufa§ilor neme§i. A§a se face cä primul proces verbal de §edintä a Consiliului municipal, redactat Tn limba romänä, a fost scris de cätre noul primär Tnsu§i, Tn cea dintäi §edintä pe care acesta a prezidat-o. latä cum descrie Dandea acest fapt. "Oricine, care cunoa§-20 Arhivele Nationale Cluj-Napoca, Colectia “ Anul 1918”, document nr. 992. 21 Vasile Netea, О zi din istoria Transilvaniei - 1 Decembrie 1918, Bucurefti, 1970, p. 195. 22 “Administratia”, (Cluj), 1923, II, nr. 2,15 ianuarie, p. 2-4. 23 Figuri politice §i administrative din vremea consolidári i. Bucure§ti, 1924, p. 125. 152
