Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice
Marisia XXX-XXXI comitatului, cu exceptia instantelor judecätore§ti. El era consultat la numirea sau avansarea functionarilor. Din Comitetul municipal fäceau parte, din oficiu, functionarii ora§ului: primarul, prim-notarul, consilierii, primul jurisconsult, cäpitanul politiei etc. Pe teritoriul fiecärui municipiu functiona totodatä cate un Comitet administrativ, ca organ de armonizare a intereselor §i problemelor administrative, avändu-l ca pre§edinte pe comitele suprem. Toate organele administrative de pe teritoriul comitatelor §i al ora§elor cu drept de municipiu erau obligate sä se supunä dispozitiilor emise de cätre Comitetul administrativ §i sä contribuie la executarea lor.18 Aceastä structurä institutional administrativä, aparent fireascä §i coerentä, avea ca principalä misiune aplicarea minutioasä §i rigidä a legilor §i dispozitiilor segregationiste ce trebuiau sä asigure preeminent absoluta a elementului etnic maghiar in detrimentul celui romänesc. 2. Municipiu! Tärgu-Mure§ - prefaceri structurale dupä Marea Unire Tärgu-Mure§ s-а constituit ca a§ezare urbanä, situatä pe maiul stäng al Mure§ului, Tn a§a-numitul "Bazin ardelenesc". El constituia, din punct de vedere strategic, cheia arterelor de comunicatie §i de comert: peste Cämpie cu municipiul Cluj, prin valea Mure§ului cu Alba lulia §i, prin valea Tärnavelor cu Sibiul. Aceastä a§ezare, cät §i zona Tnconjurätoare deosebit de fertilä, pe vatra Mure§ului, Ia care s-au adäugat о seamä de alte resurse, au fäcut ca locul sä atragä atentia §i pofta de stäpänire a nobililor venetici, iar urbea sä devinä о citadelä а elementului unguresc, spiritul exclusivist al aristocratiei maghiare impunänd caracterul ungaro-secuiesc al acestuia. In noiembrie 1918 se constituie la Tärgu-Mure§ Consiliul National Roman cercual (pretoriai), avändu-l ca pre§edinte pe protopopul ortodox §tefan Rusu - care a fost arestat de cätre autoritäre maghiare la 9 septembrie 1916, pentru activitatea sa nationalä, legat Tn lanturi §i tinut la Tnchisoarea din Tärgu-Mure§, dupä care a fost expediat la lagärul din §opron, Tn vestül Ungariei, unde a stat pänä la 19 aprilie 1917 cand, Tmbolnávindu-se, a fost internat Tn spital §i operat, Tntorcändu-se acasä de abia Tn iulie 1918. Notarul consiliului a fost Ion Chinezu, student Tn litere, viitorul publicist §i critic literar, animatorul revistei "Gänd romänesc" de la Cluj, autor de eseuri, cronici, antologii, traduced. Chinezu s-а numärat printre conducätorii Societätii studente§ti "Petru Maior" din Budapesta, aducändu-§i о contribute importantä la reu§ita actiunilor organizate sub egida acesteia. Este tänärul Tnfläcärat care, Tn §edinta din 22 octombrie 1918 afirma: "Vrem sä ne desfä§uräm toate fortele, tot tezaurul etnic de care dispunem (...) vrem independentä, libertate, vrem viatä". 19 Consiliul National Román din Tärgu-Mure§ a preluat §i atributiile Consiliului cercual Acätari, exercitänd cu autoritate competentele de coordonare a actiunilor pentru Unire. A fost constituit din 24 de persoane, frunta§i ai luptei nationale: preoti, avocati, ofiteri, Tnvätätori, directori, contabili §i casieri de bancä, comercianti etc. Raporturile §i comunicarea cu toate consiliile nationale comunale din sfera sa de competentä s-au desfä§urat firesc, realizändu-se о stränsä 18 Gheorghe lancu, Contributia Consiliului Dirigent la consolidarea statului national unitar román (1918- 1920), Cluj/Napoca, 1985, p.90-92. 19 loan Silviu Nistor, Contributu mure§ene la Marea Unire din 1918, Cluj-Napoca, 1981, p. 59. 151
