Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice
Istorie toarele comitate: Alba Inferioarä, Arad, Bichi§, Bihor, Bistrita-Näsäud, Bra§ov, Cara§-Severin, Cenad, Ciuc, Cojocna, Fägära§, Hunedoara, Maramure§, Mure§-Turda, Odorhei, Sälaj, Sätmar, Sibiu, Solnoc-Däbäca, Timi§, Tárnává Mare, Tárnává Micä, Torontal, Trei Scaune, Turda-Arie§, Ugocea, care erau circumscrise integral, sau In cea mai mare parte, vechiului teritoriu al Transilvaniei. Aceastä organizare administrativ-teritorialä se va mentine, cu unele modificari nesemnificative, páná ín 1918. Comitatele erau Tmpärtite, ca §i cu un secol inainte, in cercuri administrative.16 Rolul prevalent deznationalizator §i asimilator pe care administratia regimului dualist austro-ungar l-а índeplinit, va fi subliniat in mod concludent, fára echivoc, Tn Memorandul romänilor din Transilvania §i Ungaria, act politic de cea mai mare insemnätate, concludent pentru situatia insuportabilä la care se ajunsese. “In Transilvania träiesc abia vreo 200.000 de mag hiari, risi piti prin fostele comitate, prin о poporatiune de peste 1.500.000 de romäni. Legiuitorii au purtat de grijä ca prin caricarea (configurarea) cercurilor electorate, sä asigure acestei infime minoritád mag hiare, majoritatea voturi lor la urna”. Peste 60.000 dintre alegátorii din Transilvania se folosesc de acest drept, ín virtutea originii lor nobiliare, őri a drepturilor acordate secuilor care au avut un Statut privilegiat. Ceilalti locuitori ai tárii care í§i exercita dreptul la vöt in virtutea censului se reduc la 15-2o.ooo. Datele procesului electoral aratá cá “ín comitatele cu poporatiune románé, un deputat cade pe 50-60000 de locuitori, pe cänd secuimea trimite cäte un deputat pentru 4-5.ooo de locuitori”. In comitatele ardelene “ romänii sunt in majoritate precumpänitori, ba aproape sing ura poporatiune”, ín nici íntr-unul din aceste 23 de comitate, guvernul a procedat atät de nedrept, incät nu existä “ nici un comite suprem (prefect), ba chiar nici un vicecomite luat dintre romäni. §i nu va sustine nimeni cä intre 3 milioane de suflete nu e nici un от calificat”.17 Un truism este faptul cá órajele transilvánene, unde s-а concentrat puterea aristocratiei maghiare, au reprezentat bastioanele exercitärii dominatiei §i oprimärii, in multe din acestea romänilor le era interzis sä detinä proprietäti, constituindu-se in citadele inchise §i amenintätoare. Municipiul Tärgu-Mure§ era, prin excelentä, un centru urban care purta cu trufie aceste caracteristici. ín Transilvania, ora§ul cu drept de municipiu era о unitate administrate de acéláéi rang cu comitatui, fiind subordonatä direct puterii executive centrale. Centrele urbane care aveau drept de municipiu erau urmätoarele: Arad, Cluj, Oradea, Satu Mare, Timisoara §i Tärgu- Mure§. Autoritatea se exercita prin organe deliberative §i organe executive. Organul deliberativ era Comitetul municipal, format din membri ale§i §i din virili§ti. ín afara celor douá categorii, din comitet mai fäceau parte, din oficiu, functional superiori, in frunte cu vicecomitele. ín cadrul comitetului municipal functionau mai multe comisii, care pregäteau rapoarte pentru chestiunile ce urmau sä se dezbatä in comitet. ín fruntea comitatelor §i a ora§elor cu drept municipal echivalate stätea comitele suprem (prefectul), care era numit de cätre rege, Ia propunerea ministrului de Interne. EI era om politic, reprezentantul guvernului §i nu fäcea parte din organismul municipal. Comitele suprem avea dreptul de a controla orice organ de stat de pe teritoriul 16 Ibidem, p. 105. 17 Memorandul 1892-1894. Ideologie §i actiune politicä romäneascä. Editia a ll-a, Bucure§ti, I994, p. 311- 312, 316-317. 150
