Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice

Marisia XXX-XXXI

za prorogärii, apoi a dizolvärii sale, ultima §edintä avänd loc la 17/29 octombrie I864.

Referentul comisiei Dietei romäne§ti a Transilvaniei, pentru proiectul Tmpärtirii administrativ-teritoriale, loan Pu§cariu, apreciazä cá ín situatia de atunci a administratiei Transilvaniei, trebuia renuntat definitiv la vechea practica de a se cäuta “ preponderenta unei nationalitäti cu stricarea celeilalte §i a unui municipiu cu deranjarea celuilalt”. Conditia oricärui sistem administrativ - socote§te loan Pu§cariu - este sä tinä seama de situatia localä, de diversitatea etnograficä a locuitorilor, care imprimä о directie de apropiere Tn jurul unui centru natural, ce exercitä §\ Tntretine о actiune de comunicare, de grupare, de consolidare §i de Tntärire a dorintei rämänerii laolaltä.13

Se cuvine remarcat faptul cä Tn anul Tn care Cuza Vodä promulga legile moderne ale administratiei publice, loan Pu§cariu, istoric §i jurist, bun cunoscätor a istoriei politice a Transilvaniei §i a administratiei provinciale, propunea stabilirea §i respectarea unor principii judicioase. Dar, aceastä perioadä - unicä Tn felül ei Tn Tntreaga istorie a Transilvaniei de pänä la 1918 - Tn care romänii au fost chemati la exercitarea actului legislativ, iar speciali§tii ridicati din rändul lor au putut sä-§i formuleze opiniile §i sä propunä norme §i principii transpuse Tn proiecte, se Tncheie brusc §i brutal, odatä ci Tncheierea Tn I867, a acordului dualist austro-ungar, Tn urma cäruia s-а constituit Imperiul austro-ungar. A fost о constructie politicä ce §i-a bazat existenta §i supravietuirea, pe dominatia popoarelor oprimate. Va Tncepe astfei pentru romäni, särbi §i slovaci, cea mai grea perioadä de existenta, sub raportul exprimärii §i afirmärii individualitätii nationale, caracterizatä prin politica durä de asimilare fortatä practicatä de cätre guvernantii unguri. Autonómia Transilvaniei a fost anulatä, provincia romäneascä intracarpaticä fiind Tncorporatä Ungariei.1"

ín anii urmätori Tncheierii compromisului dualist, autoritäre statului maghiar au Tntreprins о suitä de acte legislative, prin care urmäreau sä limiteze, Tn mod excesiv, exercitarea de cätre romäni a drepturilor lor cetätene§ti §i nationale. Astfel, legea administrate din 1870 decide ca Tn consiliul comitatului (congregatia comitatensä) sä nu mai intre numai membri ale§i, ca mai Tnainte, ci jumätate din membrii consiliului sä fie membri de drept - virili§ti - selectionati dintre cei care plätesc cele mai mari impozite directe, adicä dintre cei mai bogati cetäteni. Virili§tii erau, a§adar, mari mo§ieri sau industrial unguri, apärätori Tnver§unati ai exclusivismului politic ungar. Prin introducerea virilismului, mäsurä aplicatä §i Tn comune (urbane sau rurale), guvernul controla Tn mod strict viata publicä, numind dupä criterii etnice functionarii publici, prin care era aplicatä vointa guvernului. Deputatii romäni din Parlamentül Ungariei, mai ales Alexandru Mocioni, au luptat energic Tmpotriva instituirii virilismului, ca fiind contrar principiilor vietii publice democratice.15

Régimül dualist austro-ungar §i-a impus teza discriminatorie prin legea din 1876, completatá Tn 1877, prin care este desfiintatä orice fel de autonomie localä pentru romäni §i sa§i (districte §i scaune), §i se revine partial la situatia din epoca feudalá ce asigura, Tn mod discretionar, dominatia elementului unguresc §i sprijinea politica asimilatoare a guvernului maghiar. Au fost constituite urmä-13 Ibidem, p. 51-54.

14 loan Silviu Nistor, op. с/f., p. 100

15 Ibidem, p. 101.

149