Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice

Marisia XXX-XXXI

te numirile de comitate, scaune §i districturi se vor §terge, sä va face о nouä impärtire §i rotunjire a tinuturilor, cari pe viitoriu sä vor numi cantoane. La impärtire se va observa pozitiunea topograficä, numärul locuitorilor, cäte 80 sau 100 de mii de suflete de un canton §i nationalitätile genetice”. Cantoanele trebuiau sä fie ín a§a fei configurate, incät intr-un canton sä intre cäte о nationalitate, “pentru ca administratia internä a cantoanelor sä fie de tot independentä, ca in Nord America §i Helvetia, tinändu-§i de limbä oficialä, limba geneticä proprie”8

Organizarea provizorie introdusä de cätre guvernatorul civil §i militar al Transilvaniei, baronul Ludovic Wohlgemuth ín districte civile §i militare a fost de scurtä duratá, íntrucát nu a fost agreatä de cätre cercurile aulice. Astfel cä, prin rezolutia imperialä din 30 decembrie I852, s-а decis impärtirea “definitiva” a tärii Tn prefecturi §i preturi. Comisia Tncredintatä cu Tntocmirea proiectului §i-a exprimat opinia cä Tnläturändu-se sistemul de cercuri §i subcercuri, tara va putea fi Tmpärtitä Tn 6 prefecturi: Bistrita, Bra§ov, Cluj, Orä§tie, Sibiu §i Tärgu-Mure§, iar acestea sä se subTmpartä Tn 79 de preturi §i magistrate orä§ene§ti. Proiectul a fost aprobat prin rezolutia imperialä din I7 februarie 1854, cu modificarea ca, pentru о mai mare ínlesnire a actiunii administrative, numärul prefecturilor sä creascä la 10: Alba cu 6 preturi, Bistrita cu 10 preturi, Bra§ov cu 10 preturi, Cluj cu 6 preturi, Dej cu 8 preturi, Odorhei cu 6 preturi, Orä§tie cu 9 preturi, Sálaj cu 6 preturi, Sibiu cu 11 preturi §i Tárgu-Mure§ cu 6 preturi.9

Un alt moment de reper §i de regres este cél din I860, cand s-а revenit la sistemul teritorial al celor trei natiuni privilegiate. Totu§i, cu tot ultraconservatorismul aristocratiei maghiare, politica liberalä promovatä de cätre Curtea de la Viena §i-a spus cuväntul. Cele douä proiecte trimise de cätre Guvernul Transilvaniei, ca variante ale reforméi administrativ-teritoriale, primul propunänd constituirea a 1o comitate, iar cel de al doilea a 15 comitate, au fost respinse.

Un reviriment de cea mai mare insemnätate a avut loc о datä cu deschiderea Dietei Transilvaniei, la 15 iuliel863, in care, pentru prima datä, romänii trimit cei mai multi deputati - 48, fatä de 44 ai ungurilor §i 33 ai sa§ilor. La ace§tia s-au adäugat 11 regali§ti romäni, 12 regali§ti maghiari §i 11 regali§ti sa§i - adicä oameni de incredere ai suveranului, numiti pentru statutul dobändit §i functia ре care о índeplineau Tn stat. Deputatii §i regali§tii unguri au refuzat, in semn de protest, sä participe pe lucrärile adunärii legislative.10

Una din cele mai grele sarcini, a cáréi rezolvare revenea Dietei romäne§ti a Transilvaniei, a fost aceea a reimpärtirii administrativ-politice. Ea fäcea parte, dupä cum s-а vázut, din categoria chestiunilor foarte vechi §i foarte critice, datoritä implicatiilor politice pe care le comporta. Unitätile administrativ-teritoriale reprezentau temelia intregului sistem constitutional, cadru ce asigura exercitarea privilegiilor celor trei natiuni politice. Anacronismul structurii administrative a Transilvaniei se oglindea ín harta sa administrativ-teritorialä care, mai mult decät a oricärei alte provincii, purta amprentele aspre ale istoriei. Astfel, uria§e unitäti teritoriale, precum erau comitatele Alba de Jos §i Hunedoara, fiecare avänd о populatie ce atingea 180.000 de locuitori, coexistau cu unele scaune

8 .Revolutia de la 1848/1849 din Transilvania. Documente.Vol. I. Sub redactia Acad §tefan Pascu §i Victor Chereste§iu, Bucure§ti, 1977, p. 230.

9 loan Silviu Nistor, op. cit., p. 96-97.

10Simion Retegan, Diéta romäneascä a Transilvaniei (1862-1864), Cluj/Napoca, 1979, p.78/82: 242-244.

147