Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice
Istorie urmare a politicii nationaliste §i exclusiviste practicatä de cätre nobilimea maghiarä. ín statistica din 1760-1762 scaunul Mure§ului este trecut cu 122 de comune, iar Tn 1766 avea 29.216 locuitori, romänii care formau circa о treime din populatia scaunului nu erau cuprin§i. Ora§ul Tärgu-Mure§ cunoa§te, la inceputul epocii moderne, о dezvoltare mai intensä, fiind centrul administrativ al scaunului care avea ín I779 un numár de 128 de comune, grupate ín douá cercuri: de sus cu 6I de localitáti §i de jós cu 67 de localitáti.3 ímpáratul reformator Iosif al ll-lea, pentru a preíntámpina tulburárile sociale, a procedat la о reorganizare administrativ-teritorialá a Transilvaniei, desfiintänd teritoriile autonome, färä sä mai tiná seama de invocata stare exceptional a “natiunilor” privilegiate §i de vechile teritorii “nationale” ale ungurilor, sa§ilor §i secuilor, impärtire bazatä pe “legile patriei”. Astfel, prin rescriptul din 13 iulie 1784 s-а procedat la constituirea a 11 comitate, care au fost astfel croite, incat sä li se ia privilegiatilor dreptul de a mai uza de vechile autonomii. intre noile comitate constituite se numärau §i comitatui Turda, cu re§edinta Ia Reghin §i Tárnává, cu re§edinta mai intäi Ia Tärnäveni §i apói la Tärgu-Mure§.4 5 Pe längä cele 11 jurisdictii, rescriptul imperial mai stabilere constituirea a 9 cetäti libere, cu Statut de sine stätätor, intre care §i Tärgu-Mure§, a cäror magistraturä (consiliu) se subordona direct guvernului. Dar imprejuräri nefavorabile §i puternica opozitie a stärilor privilegiate, constituitä intr-o veritabilä reactiune nobiliarä, au anulat reformele impäratului luminat §i, prin rescriptul din 28 ianuarie l79o, s-а revenit la vechea impärtire administrativ-teritorialá, formatä din comitate, scaune §i districte. Recrudescenta mäsurilor reactionare i-a determinat pe romäni sä cearä, in Supplex Libellus Valachorum ca, in comitate, scaune, districte §i ora§e, sä fie numiti in slujbe publice §i romäni, in numär proportional cu ponderea acestei natiuni, iar unitätile teritoriale unde romänii sunt majoritari, sä poarte denumiri romäne§ti.6 Perioada de aproape §ase decenii care s-а scurs pänä Ia Revolutia de Ia I848 a agravat in mod considerabil contradictiile dintre cele trei natiuni privilegiate §i natiunea románé, unul din temeiurile discriminärii fiind dominatia exclusivä §\ durä a privilegiatilor in a§a numitele teritorii nationale, in vreme ce romänii - de§i formau populatia bä§tina§ä, cea mai numeroasä a provinciei -, nu aveau recunoscute asemenea teritorii nationale. De aceea, una din revendicärile formulate chiar Ia inceputul revolutiei, se referea Ia aceastä problemä.7 Astfel Manifestul románilor din Transilvania, redactat Ia sfär§itul lunii martié 1848, prevedea Ia punctui 12 urmätoarele: “[...] se vor declara §terse toate cele trei constitutiuni, a neme§ilor, secuilor §i sa§ilor, cu toate legile lor, cäte nu suferä proba dreptului filozofic; toate diplomele neme§ilor din Ungaria §i Transilvania sä se ardä; numirea nationalitätilor istorice-juridice sä ínceteze cu tótul; női nu mai recunoa§tem decät numai transilvani patrioti, cu drepturi egale. Toa-3 V. Merutiu, Judetele din ArdeaI §i din Maramure§ pänä in Banat. Evolutia teritorialä, Cluj, I929, p. 96. 4 loan Silviu Nistor, op. cit., p. 93-94. 5 loan Pu§cariu, Disertatiune despre impärtirea poiiticä a Ardealului, Sibiu, I864, p. 38-39. 6Joh. Georg Schaser, Denkwürdigkeiten aus dem Leben des Freiherrn Samuel v. Brukenthal, Hermannstadt, 1848, p. 100-108; D. Prodan Supplex Libellus Valachorum. Editie nouä, refäcutä, Bucure§ti, 1967, p. 508. 7 loan Silviu Nistor, op.cit.,p. 95. 146
