Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Silviu Nistor: Regimul administrativ-factor determinant în organizarea sistemului vieţii publice
Marisia XXX-XXXI Régimül administrativ - factor determinant Tn organizarea sistemului vietii publice loan Silviu NISTOR Régime administratif- facteur déterminant dans Г organisation de la vie publique Résumé L'auteur de l'étude, aprés avoir fait des considérations sur l'évolution administratif de l'actuelle département Mures au fii du temps, traite en détail le développement de Tärgu- Mures dans l'entre deux guerres, en concluant qu’il a apporté des changements radicaux en termes de structures institutionnelles, le développement de configuration urbain, économique, industrielle et sociale, qui a eréé une civilisation et une culture différentes spécificités locales, les roumains prouvant un temps trés court leurs compétences organisationnelles et créatives. Municipalité a regu en seulement deux décennies une apparence trés différente, gagne de plus en plus la marque d'une vie équilibrée, reposant sur des principes de tolérance et de coexistence interethnique harmonieuse. 1. Formarea §i träsäturile administratiei locale ín secolele XVIII - XIX, in zona Mure§ului Scaunul secuiesc al Mure§ului apare Tn documente ia anul I409, pänä atunci teritoriul fiind integrat scaunului Ciuc. Accentuarea transformärilor economico-sociale care au avut loc Tn societatea secuiascä, amplificarea procesului de feudalizare, disolutia organizärii traditionale gentilico-tribale, au efecte directe asupra restructurärii organizärii social-politice. Au contribuit la aceasta §i modificarea statutului international al Transilvaniei, prin trecerea de sub dominatia Regatului maghiar, sub suzeranitatea Imperiului otoman Tn 1541, cät §i Tnceputul Reformei religioase Tn Transilvania la 1550. In aceste conditii, autoritätile maghiare cautä sä strängä alianta cu frunta§ii seeuilor, ajutändu-i sä-§i consolideze pozitiile. Urmarea a fost izbuenirea räscoalei seeuilor din aprilieiunie 1562, Tmpotriva abuzurilor frunta§ilor comunitätii. Dupä reprimarea räscoalei, frunta§ii seeuilor - primores §i primipilii - au fost trecuti Tn rändul nobililor, iar täranii de pe domeniile lor au fost trecuti Tn rändul iobagilor. Toate aceste prefaced au determinat §i reorganizarea administrativä a zonei locuite de secui. Numärul scaunelor este redus de la 7 la 5, ca expresie a tendintelor de centralizare administrativä §i de dominatie a noii aristocratii comunitare.1 Cele 5 scaune organizate au fost: Odorheiu Secuiesc, Ciuc, Tärgu-Mure§, Trei Scaune §i Arie§-2 Scaunul Tärgu-Mure§ s-а constituit ca un centru important al seeuimii - diferenta dintre unguri §i secui, din punct de vedere etnic, lingvistic §i etnografic fiind tran§antä. Abia Tn epoca modernä s-а produs о mai mare apropiere, ca 1 §tefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, Editia a ll-a, vol. I, Cluj, 1972, p. 112-114, 218-219. 2 loan Silviu Nistor, Comuna §i judetul. Factori ai civilizatiei romänegti unitare. Evolutia istoricä. Cluj- Napoca, 2000, p. 93. 145