Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Nicolae Balint: Aspecte referitoare la activitatea unor instanţe judecătoreşti mureşene, în primii ani după Marea Unire de la 1918
Marisia XXX-XXXI comisie regionalä de unificare, ce avea Tn frunte un pre§edinte ce era delegat de guvernul central. Odatä cu adoptarea Constitutiei din 1923 §i a Légii unificärii administrative din 1925, s-а Tncheiat practic vastul proces al unificärii institutional a Transilvaniei cu Románia. Trebuie mentionat faptul cä acest proces a fost unul cat se poate de anevoios, care a presupus douä directii principale de actiune: Tncadrarea cu personal roman a institutiilor §i implementarea legislatiei statului roman Tn aceastä provincie. La un an dupä Marea Unire, multe dintre simbolurile statului maghiar nu fuseserä Tncä Tnläturate de pe frontispiciul institutiilor románe§ti din Tärgu- Mure§, Tncä se mai foloseau imprimate cu antetul statului maghiar, la fel ca §i Tn cazul timbrelor judiciare §\ se redactau acte oficiale Tn limba maghiarä15, de§i dispozitiile date Tn acest sens erau cát se poate de clare §i nu läsau loc de interpretari. Cu toate acestea diferite autoritáti judiciare, dar Tndeosebi notarii, mai foloseau Tncä sigilii cu inscriptii maghiare16. De altfel, chiar comandantul Garnizoanei militare Tärgu-Mure§, care Tn noiembrie 1919 Tndeplinea §i atributii de politie pentru asigurarea ordinii publice §i sigurantei cetätenilor, cerea printr-o circularä ca inscriptiile din cadrul Judecätoriei de ocol „sä fie scrise numai in limba romána....”17 §i asta pentru cä multi functionari de etnie maghiarä aflati Tn fruntea unor institutii nu se conformaserä dispozitiilor primite anterior. in Transilvania - am in vedere in mod deosebit justitia §i administrate - lipsa elementului romänesc calificat era о realitate cu consecinte dramatice §i care ne aratä Tn acela§i timp §i о realitate crudä: situatia romänilor din Transilvania care, de§i majoritari Tn provincie, nu au putut accede anterior anului 1918 - decät cu foarte rare exceptii - Tn slujbe din administrate §i justitie. Drept urmare, au trebuit adu§i un numär important de functionari cu calificare juridicä din vechiul Regat al Romäniei, care Tnsä aveau о mare lipsä, nu cuno§teau realitätile acestui spatiu geografic dominat institutional pänä atunci de о functionärime maghiarä ce se opunea din räsputeri - e vorba de о rezistentä pasivá, in principal - elementului romänesc §i limbii románé. Totodatä, ace§ti functionari romäni adu§i din vechiul Regat al Romäniei se acomodau cu greu Tn noile institutii din Transilvania. Un alt inconvenient pentru ei era necunoa§terea limbii maghiare, fapt care le-ar fi dat posibilitatea sä contracareze unele actiuni ale functionarilor recalcitranti de etnie maghiarä §i care, de§i aveau uneori о evidentä atitudine sfidätoare Tn desfä§urarea atributiilor de serviciu, cel putin Tn primii ani dupä Marea Unire nu au putut fi Tndepärtati din sistem. Spre exemplu, la Judecätoria de ocol din Tärgu-Mure§, Tn mai 1919 erau Tncadrate 23 de persoane (magistral §i functionari), din care doar 2 erau ro-Ordinul circular nr. 363 din 1919 al Consiliului Dirigent - Resortul Justitiei, Ordinul circular nr. 8182 din 29 august 1919 al Consiliului Dirigent - Resortul Justitiei, Ordinul circular nr. 7924 din 3 septembrie 1919. 16 ANDJM, fond Judecätoria mixtä Tärgu-Mure§, dosar 62/1919-1921, f. 107. 17 ANDJM, fond citat, dosar 62/1919-1921, f. 172. 14l
