Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Nicolae Balint: Aspecte referitoare la activitatea unor instanţe judecătoreşti mureşene, în primii ani după Marea Unire de la 1918
Istorie mäni, iar la Cartea funciarä, ín octombrie 1919 erau íncadrate 18 persoane, niciunul dintre ace§tia nu era román18. Patru ani mai tärziu, adicä Tn 1923, la aceea§i institute mentionatä anterior - Judecätoria de ocol Tärgu-Mure§ - erau íncadrate 20 de persoane (magistral §i functionary, din care doar 6 erau romäni de§i, e drept primii trei ca important ín institute erau romäni19. De asemenea, dacä urmärim cu atentie statele de salarizare ale Judecätoriei de ocol Tärgu-Mure§, pentru perioada 1919-1921, vom putea constata cu u§urinta, о mare fluctuate de personal ín cadrul acestei institutu, iar aceastä stare de fapt nu era nici ea in beneficiul consolidärii institutional a statului román ín provincia recent alipitä Regatului Romäniei. La 6 ani de la Marea Unire, adicä ín 1924, dezinteresul §i chiar opozitia tacitä sau evidentä fatá de invatarea limbii oficiale a statului - limba románé - rezultá din foarte multe note interne de control, atät ale Judecätoriei de ocol Tärgu-Mure§, cät §i ale Tribunalului Tärgu-Mure§, dar §i ale Parchetului de pe längä Curtea de Apel din Tärgu-Mure§20. Astfel, íntr-o notä internä de serviciu a Pre§edintelui Tribunalului Tärgu- Mure§, urmare a unui control tematic efectuat de acesta la Judecätoria de ocol Tärgu-Mure§, se consemna: „Functionarii neromäni ai acestei judecätorii, de la inspectia trecutä (1923 - n.a.), nu au fäcut niciun progres in limba romána...”21 Pe data de 15 august a fost datä circulara cu nr. 24081/1924 E, de cätre Directoratul General din Cluj, institute subordonatä Ministerului Justitiei, circulara prin care se comunica instantelor judecätore§ti mure§ene faptul cä urmeazä sä intre in vigoare Regulamentul pentru aplicarea statutului functionarilor publici. ín cuprinsul circularei se mentiona, citez: „Functionarul este obligat a cunoa§te limba oficialä a statului...Functionarii care se gäsesc in serviciu la data publicärii regulamentului vor fi supu§i in cursu! anului 1924, pe baza unor dispozitiuni ministeriale, la un examen de cunoa§tere a limbii oficiale, acei care vor reu§i la examen, vor fi mentinuti in functiune, iar aceia care nu au reu§it vor fi indepärtati”22. In ceea ce prive§te implementarea legislatiei romäne§ti in Transilvania, a§a cum de altfei am mai spus in cuprinsul lucrärii, acesta a fost un proces gradual care a tinut seama de anumite particularitäti, astfel incát un timp destul de indelungat au mai fost mentinute legi ale statului maghiar, care insä au fost mai intäi traduse in limba romänä, revizuite, completate, iar unele articole abrogate. Este vorba aid, spre exemplu, de Legea XXI/1886 privind municipiile, Legea XXII/1886 privind administrarea comunelor, Legea XX/1901 asupra simplificärii procedurii administrative, legile referitoare la uzurä (folosintä) §i dobändä, precum Legea XXV/1883, Legea VIII/1877, Legea XXXÍ/1868, Legea XXXV/1895 §i Legea XXXVI/189523. 18 ANDJM, fond citat, dosar 62/1919-1921, ff. 14-15. 19 ANDJM, fond citat, dosar 70/1923, f. 159. 20 Relevante sunt in acest sens dosarul 73/1924, f. 147, din fondul Judecätoria mixtä Tärgu-Mure§, precum fi dosarul 78/1924-1933, f. 40, din fondul Tribunalui Tárgu-Mure§, ambele fonduri aflate ín custodia ANDJM. 21 ANDJM, fond Tribunalui Tárgu-Mure§, dosar 78/1924-1933, f. 40. 22 ANDJM, fond Judecätoria mixtä Tärgu-Mureg, dosar 73/1924, fila 147. 23 ANDJM, fond citat, dosar 73/1924, f. 145. 142
