Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Cristina Plosca: Evoluţia edilitară a oraşului Haţeg, în primele decenii ale sec. XX. Caz particular imobilul băncii Haţiegana
Istorie La 1669, Hategul este investit cu magistraturä autonomä, supusä numai guvernului, cu dreptul de a trimite doi deputati Tn Dietä. ín timpul incursiunilor turce§ti, fiind a§ezat la poarta drumului din Banat spre nord, Hategul a suferit múlt, cea mai grozavä nävälire a fost cea din 1648 cänd tinutul a fost distrus. ) La 1764, prin Tnfiintarea unei companii de grániceri, Hategul a devenit un ora§ militar. Compania Tncartiruitá aici, a ll-a tinea de regimentül romanesc care T§i avea sediul la Orlat. Crearea acestor centre gránicere§ti a avut о mare important pentru localitätile Tn care acestea au existat3. ín a doua jumätate a secolului al XlX-lea, Hategul era о a§ezare rusticä cu cäteva edificii publice, patru biserici, cu reprezentarea fiecärei confesiuni. insä edificiile, cäte erau stäteau ascunse printre sälcii §i pomi. Sträzile nu erau pavate, doar Piata Centralä era, dupä cum spun sursele vremii ,”pardositä bini§or”. Astfel la recensämäntul din 1857 Hategul avea 1483 locuitori §i 259 case. Recensämäntul din 1880 aratä cä populatia era Tn cre§tere §i ajunsese la 1805 locuitori §i 379 case. Ultimele douä decenii ale secolului al XlX-lea, gäsesc micul ora§ Hateg Tn dezvoltare - pavarea sträzilor, decorarea pietei centrale prin construirea unei fäntäni, dar §\ constructia imobilelor cu spatii comerciale la parter. Acest gen de edificii sunt caracteristice sfär§itului de secol XIX, eie apäränd ca urmare a dezvoltärii vietii comerciale §i a cre§terii numärului locuitorilor. Tipul predominant de clädire de comert era compusä dintr-un §ir de magazine combinate cu locuinte, aveau la parter spre stradä un spatiu amenajat pentru comert-prävälii §i un gang boltit care conducea Tntr-o curte adäncä, märginitä pe douä sau trei laturi de constructs Pentru о mai bunä evidentiere a evolutiei urbanistice am exemplificat aceasta prin descrierea ansamblului urban din strada Bisericilor 2-6 existent Tn Lista Monumentelor Istorice cu numärul HD-ll-aB-0332508, dar §i sediul de Bancä, actual hotel Ferdinand, din Strada Bisericilor 2, numärul HD-ll-mB- 033284 (fotol) se Tnscrie acest tip de clädire deseris mai sus adicä imobil cu destinatie comercialä-parter spatiu comercial amenajat dar §i etaj pentru locuinte sau birouri . Acesta apartine stilului Neo - Clasic, caracterizat prin Tntoarcerea la formele greco-romane §i presupune dezvoltarea de noi principii: claritatea expunerii, simplitatea structurii prin intermediul ordinii, simetria proportiilor, märetia sobrä. Stilul este nobil, caracterizat prin ordine, austeritate, elevatie, cult spre distant. Imobilul cu deschidere dublä la douä sträzi, a avut pentru fatada dreaptä ca destinatie Banca Hatiegana, acest lucru fiind atestat de existenta ornamentului cu stup, semnificänd härnicia, truda, se aflä la etajul Tntäi al imobilului. Primul institut de credit romänesc propriu-zis, s-а Tnfiintat Tn 1872, „Albina”, conform dispozitiilor codului civil austriac introdus Tn Ardeal prin Patenta Imperialä din septembrie 18535. Pe baza acestui cod se cerea la Tnfiintarea unei societäti de credit о aprobare specialä printr-un rescript imperial dat Tn urma unui referat al ministerului de industrie §i comert. Cererea de autorizatie de functionare trebuia Tnaintatä Tmpreunä cu statutele bäncii ministerului care avea dreptul sä cearä modificäri Tn statute. Au urmat apoi „Aurora”, 1873, „Reuniunea din Feldru” Bis-3 Ibidem. 4 Monitorul Oficial al Romäniei, nr.646 bis/2004, p.1384. 5 Nicolae N. Petra, Bändle romäne§ti din Ardeal §i Banat, Cartea Romäneascä, 1936, p.7. 132
