Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Cristina Plosca: Evoluţia edilitară a oraşului Haţeg, în primele decenii ale sec. XX. Caz particular imobilul băncii Haţiegana

Marisia XXX-XXXI

trita Näsäud-1879, „Furnica” din Fägära§-1883 creatä cu ajutorul Albinei. ín acest elimat propice dezvoltärii institutelor de credit a fost ínfiintatá ín 1888, Banca Hatiegana ca „asociatiune de anticipatiune §i credit ín Hateg , cu un capital de 13600 florini-format din cote de 50 florini; apói transformata ín societate pe actiuni ajunge la un capital social de 100000 coroane”6. ’’Hatiegana” a avut legaturi cu mai bine cunoscuta bancá Albina din Sibiu, aceasta acordándu-i credite ca §\ altor tinere bänci romäne§ti, a cäror sporire numericá dupé 1883, ínregistreazá un ritm accelerat. A acordat stipendii cunoscutei organizatii feminine „Reuniunea de féméi din Comitatui Hunedoara”. í§i continuá dezvoltarea astfei cá la 1900, apar informatii ín présé, ín „Gazeta Transilvaniei” sub numele de Institutul Hatiegana, astfel directiunea acestuia asiguraté de Mihai Bontescu (director executiv) §i loan Munteanu(contabil), adresau actionarilor un comunicat referitor la actiunile detinute de populatie, este mentionat faptul ca societatea pe actii „Hatiegana” este ínserisé ín registrul comertului din Déva7.

Imobilul, situat ín centrul Hategului - numité ín perioada din timpul administratiei austro-ungare „Piata Centralé” - are parter, etaj §i pod ce initial avea lucarne (foto 2). Clédirea este construité ín ultimul deceniu, stil Neo - Clasic. Parterul avea cinci u§i de acces, ín forma de semicerc, existente §i azi constituind accesul ín spatiile comerciale contemporane. La etaj existau ferestre ín numér de cinci dintre care 3 simple §i doué duble, cu ancadrament care se pástreazé §i azi ín aceea§i forma (foto3).

Ulterior, dupé trecerea Transilvaniei sub administratia románeascé, dupé anul 1918 apar mai multe modificari ín fatada dreapté a elédirii. Firmele diverselor spatii comerciale sunt serise ín limba románé, imobilul continuá sá fie sediu al báncii „Hatiegana” (foto 3). Parterul se modificá prin aparitia unei farmacii existentá §i azi, dispar lucarnele, iar ín zidul din deschiderea dublá la cele doué strázi se construie§te о u§á de acces, care asigura intrarea íntr-un nou spatiu comercial (foto 4,5). Deasupra acesteia era о fereastrá cu ancadrament existentá §i azi (foto 6).

Fatada din stánga nu a avut un rol atét de important ca §i precedenta . Imobilul avea acela§i parter, etaj §i pod cu posibilitáti de mansardare. La parter existau §i sunt §i acum de actualitate doué ferestre de faiadé, de forrná semisfericä, dar care nu sunt la acela§i nivel cu cele din dreapta. Accesul se fácea printr-o u§á cu deschidere dublá din lemn decoratä cu feronerie. Motivul este comun compus din curbe §i contracurbe. Prin aceastá u§á se intra íntr-un hol boltit, apói se ajungea íntr-un imobil - parter, etaj, pod. Scara interioará este spiralatá, din marmurá ro§ie, presupunem cá de la cariera Ru§chita, cu balustradá din feronerie, ornamentatá cu motiv comun íntálnit ín multe din imobilele datánd de la sfár§itul secolului XIX, din Deva-exemplu clädirea Palatului Administrativ .

Báncile ínfiintate ín Transilvania ín a doua jumátate a sec .al XlX-lea au reprezentat о realitate istoricá §i о necesitate economicä. Sistemul natural de dezvoltare a fost cél ín cadrul unui efort comun, de colaborare, de a ajuta comertul §i industria románeaseá.

6 Idem, p.27

7 „Gazeta Transilvaniei”, nr. 118/1900.

133