Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Lăcătuşu: Aspecte ale instaurării administraţiei româneşti, în oraşele din judeţul Treiscaune, în perioada 1919-1922. Contribuţii documentare
Istorie se räspundä autoritätilor din vechiul regat, numai in limba statului’.6: La rändul säu, Directia Politiei §i Sigurantei Nationale, din cadrul Consiliului Dirigent, prin Resortul de Interne, informeazä Prefectura jud. Treisacune, despre faptul cä, “ 21 de fи notion arii de la primäria din Tärgu Secuiesc, nu au depus Jurämäntul de fidelitate §i folosesc in continuare §tampile ungure§ti”, solicitänd Prefecturii sä ia mäsuri pentru intrarea ín legalitate, potrivit prevederilor Ordonantei M.l. nr. 19789, publicatä in Gazeta Oficialä nr. 98/1920.61 62 Tn anul 1920, §eful Politiei locale din “Tärgul Secuilor”, sesizeazä Prefectura judetului Treiscaune despre faptul cä “Primäria ora§ului Tärgul Säcuilor are numai inscriptie simplä färä emblema statului roman, §i solicitä sprijin pentru ca firma cu denumirea institutiei sä fie confectionatä conform prevederilor legale, “ ca cél putin ín formä sä se vadä cä Tärgul säcuilor Tncä apartine Romäniei Mari”.63Tn raportul §efului Politiei de Stat Sfäntu Gheorghe, din 10 martié 1920, adresat subprefectului jud. Treiscaune, este semnalatä “nearborarea stindardului romänesc pe clädirea Gimnaziului Reformat din localitate, Tn zilele de 6 februarie §i 9 martié. Tn finalul raportului se spune: “Vä comunic aceasta ca in viitor dacé Directiunea §i corpul profesional se va mai intoarce cätre Dvoasträ pentru alimente, sä binevoiti a-i trata in felul §i chipul pe cum ei recunosc statul romarí’.64 Avocatul loan Fenechiu din Tg. Secuiesc, Tntr-un memoriu redactatTn anul 1921, reclamä comportamentul §ovin §i antirimänesc al primarului ora§ului Tg. Secuiesc, Molnár Dene§...”L/n alt exemplu este cä a venit in localitate parohul Nicolae Dima, care este §i confesorul armatei din localitate. Nici acestuia nu i sa dat locuintä, a§a cä a fost nevoit sä se mute la unul din parohienii säi, Constantin Matei. (...) Си un cuvänt orice roman ar veni in localitate i se pune tot felul de piedici numai ca sä fie silit a päräsi ora§ul”.65 Din corespondenta referitoare la depistarea cazurilor Tn care librarii sa§i, unguri §i ru§i refuzä vänzarea cärtilor §i publicatiilor romäne§ti., rezultä cä asemenea aspecte s-au semnalat §i Tn alte localitäti din cadrul “provinciilor alipite”. Prin ordinul circular al Ministerului de Interne, din vara anului 1922, se comunicä urmätoarele informatii: “Societatea Scriitorilor Romani, prin adresa nr. 1664/1922 ne aduce la cuno§tintä cä, in provinciile liberate, cärtile romäne§ti, care au alcätuit cea dintäi armatä de cucerire a sufletului romänesc impilat, sunt astäzi prigonite. Atät in Ardeal, cät §i in Bucovina §i Basarabia, librarii sa§i, unguri §i ru§i refuzä vänzarea cärtilor §i revistelor noastre literare. Unii le ascund in fundul magaziilor, altii le trimit inapoi a§a cum le-au primit”. Tn finalul documentului, se dispune efectuarea unor controale §i, dupä caz, luarea mäsurilor de remediere. Tn räspunsul Prefecturii, se raporteazä cä Tn judetul Treiscaune, nu au fost depistate asemenea cazuri.66 Documentele consemneazä §i actiunea de constituire a organizatiei locale a Partidului Maghiar din Romania, informatiile fiind preluate din cererea comunitäti maghiare din judetul Treiscaune, adresatä Garnizoanei militare Sf. Gheorghe, Tn luna februarie 1921, prin care se solicitä aprobarea organizärii de “consfätuiri Tn vederea constituirii unei organizatii proprii”: “Domnule colonel, Locui-61 Ibidem, dos. 1401/1920, f.2. 62 Ibidem, dos. 856/1920, f.1. 63 Ibidem, dos. Nr. 157/1920, f. 1. 64 Ibidem, dos. 389/1920, f.1. 65 Ibidem, dos. 384/1921, p.7. 66 Ibidem, dos. 443/1922, f.1-2. 108
