Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ioan Lăcătuşu: Aspecte ale instaurării administraţiei româneşti, în oraşele din judeţul Treiscaune, în perioada 1919-1922. Contribuţii documentare

Marisia XXX-XXXI torii de nationalitate maghiarä, care formeazä о minoritate pe teritoriile alipite in baza tratatului de la Trianon, simt necesitatea, ca in baza legilor existente §i in cadrele statului sä creeze organizatia lor de minoritate, cu scopul “ ca print-o colaborare deschisä §i cinstitä sä ia partea lor activä din obligatiile §i indatoririle cetäteniior, §i in acela§ ordin de idee sä beneficieze §i de drepturile ce se cuvin fiecärui cetätean. ín ziua de 9 ianuarie a.c., a avut loc la Cluj - in urma consim­­tämäntului autoritätilor militare §i civile - о consfätuire pregätitoare. La aceastä consfätuire, s-а scos in relief scopul acestei organizatiuni, care nu serve§te nici de cum scopuri ascunse sau inadmisibile. Subsemnatii doresc in consecintä, cu intentiuni analoage, sä convoace о consfätuire a locuitorilor de nationalitate maghiarä a acestui judet, rugänd prin aceasta, respectos consimtämäntui §i permisül Dumneavoasträ. Ne avänd alt scop, decät pe acél mai sus mentionat - referindu-ne la precedentul din Cluj - insistäm cu tot respectui pretiosul Domniei voastre consimtämänt. Programul consfätuirii este: deschiderea consfätuirii; alegerea unui pre§edinte §i a unui secretar; explicarea scopului organizärii; alegerea delegatilor pentru comitetul central. Numärul participantilor va fi aproximativ de 250 -300, iar consfätuirea dórim sä о tinem in sala cea maré a primäriei (sala cinematografului), in ziua de 23 februarie 1921. Primiti vä год domnule Colonel incredintarea in altéi noastre consideratiuni. Sf. Gheorghe, 31 ianuarie 1921”. Scrisoarea poartä 25 de sem­­näturi indescifrabile, Tn frunte cu cea a baronului Szentkereszty. Cu avizul Mi­­nisterului de Interne, cererea a fost aprobatä.67 ín documente, sunt consemnate §i primele vizité ale unor ínalti demnitari romäni, ín judetul Treiscaune. Regele „Ferdinand cel loial”, sau „Marele Rege Ferdinad I”, a vizitat ora§ul Sf. Gheorghe Tn 21 iulie 1920. Cu aceastä ocazie, regele a fost oaspetele nou Tnfiintatului Centru de Instructie al Infanteriei §i a „hotärät ca acesta sä rämänä aici pentru totdeauna”68 §i „Muzeul säcuiesc”, un­de a constatat cä acesta „se prezintä azi Tn conditiile unei institutii bine organi­­zate, condusä cu multä pricepere §i trägere de inimä de prof. dr. László”.69 ín 19 mai 1920, Prefectul judetului Treiscaune, Vasile Pop, transmite sub­­prefectului Victor Roman, urmätorul ordin: “ Prin telegrama de astäzi nr. 83/163 a secretarului general de la Ministerul de Interne, suntem avizati cä Dl General Averescu Prim Ministrul al Romaniei Mari §i Ministrul de Interne va sosi in ora­­§ul nostrum la 25 Mai a.c. la óra 10 a. m. ín vederea primirii ínaltul ui oaspete, Vä invit sä ordonati de urgentä ca primarii ora§elor, primpretorii, secretarii comunali §i cercuali, cu cäte dói delegati dinire säteni §i alti functioned subordonati admi­nistrate Dv. sä se prezinte in tinutä de särbätoare. Primirea va fi la poarta de triumf ridicatä inaintea primäriei ora§ului."70 ín aprilie 1922, primarul ora§ului Sf. Gheorghe, transmite tuturor institutiilor publice, urmätoarea invitatie: „Avem onoarea a Vä face cunoscut, cä potrivit avizului telefonic al Domnului Prefect al judetului, meine 25 aprilie 1922, Ia orele 8,37 sose§te in localitate DI. Subsecre­­tar de Stat Ia Interne Dr. Constantin Buc§an. Comunicändu -Vä acest lucru, Vä invitäm a lua parte in corpore Ia primirea ce se va face Ia arcui de triumf din col-Ibidem, Dos. 137/1921, f. 1-2. 68 Buletinul Societätii Culturale „ASTRA”, Despärtämäntul Treiscaune, Sf. Gheorghe, Anui III, nr. 13/1939, P. 12. 9 Buletinul Societätii Culturale „ASTRA”, Despärtämäntul Treiscaune, Sf. Gheorghe, Anul I, nr./1929, p.6. 70 Arhivele Nationale Covasna, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 739/1920, f.1. 109

Next

/
Thumbnails
Contents