Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ioan Lăcătuşu: Aspecte ale instaurării administraţiei româneşti, în oraşele din judeţul Treiscaune, în perioada 1919-1922. Contribuţii documentare

Marisia XXX-XXXI

Tot pe linia reducerii cheltuielilor publice se Tnscrie §i ordinul circular al Ministerului de Interne, referitor la Tncetarea tuturor deta§ärilor functionarilor politici: “Am onoarea a vä incuno§tiinta cä Ministerul, ín urma controalelor efectuate a constatat cä, multiplele deta§äri de personal politienesc, dintr-o localitate in alta necesitä cheltuieli de transport §i diurnä, cheltuieli ce se urea la о sumä considerabilä pe seama Ministerului de Interne. In consecintä, a hotärät ca pe ziua de 15 iunie 1922 sä revinä asupra tuturor deta§ärilor, urmänd ca fiecare functionar politienesc, sä treaeä la postul unde este titular.”43

Greutätile financiare nu au afectat angajarea personalului strict necesar gestionärii problemelor curente. Astfel, Politia din Sf. Gheorghe, Tn anul 1922, Tn§tiinteazä Prefectura judetului Treiscaune, despre scoaterea la concurs a 10 posturi vacante de sergenti de ora§. latä §i conditiile de inseriere la concurs: acte de stare civilä (certificate de na§tere, cäsätorie), certificate “de bunä purtare Tn comunä”, de demobilizare, de patru clase §i certificat medical; etatea Tntre 23 §i 32 de ani, talia cel putin 1,70 m; cunoa§terea limbii románé “Tn graiu, scris §i cetit”. Erau preferati cei care au fost subofiteri Tn Jandarmerie, sau care au urmat §coli speciale de sergenti. Cei admi§i trebuiau sä semneze un angajament de trei ani.44

О serie de ordine circulare ale Ministerului de interne vizau neamestecul organelor administrative Tn “afacerile biserice§ti”, Tn urma “constatärii cä au survenit cazuri cänd organele administrative s-au amestecat incompetent Tn afacerile biserice§ti, provoeänd astfei revolte Tntre credincio§i §i preotime”,45§i sä evite orice ingerintä Tn luptele politice, a administratiei locale”4“

Pornind de la semnalele din teritoriu, conducerea Ministerului de Interne, era preocupatä de perfectionarea colaborärii tuturor institutiilor administratiei locale. О astfei de reglementare о constituie circularä trimisä de ministru С. Argentoianu, prefectilor din Transilvania referitoare la relatiile functionale dintre administratia localä §i unitátile din teritoriu ale Politiei de stat §i ale Sigurantei Generale, Tn care, printre altele, se precizeazä: ”Una dintre cauzele pentru care administratia se face in conditiuni grele, este lipsa de acord intre administrate pe de о parte §i politia de stat §i serviciile de sigurantä de alta.”47 in acela§i context, mentionäm §i memoriul §efului Brigäzii de Sigurantä Sf. Gheorghe adresat Prefecturii jud. Treiscanue, prin care solicitä Tmbunätätirea colaborärii informative cu Compania de Jandarmi localä. “...Asemenea a se da ordin autoritätilor de jandarmerie sä delege delegati la adunärile ungure§ti din judet §i a comunica nouä cele constatate, cäci s-а intämplat ca in comuna Baraolt sub forma de adunare bisericeascä s-а fäcut propagandä antinationalä, ataeänd §colile de stat §i cultura noasträ."48

О modalitate eficientä de integrare Tn specificul muncii de administrate §i de perfectionare a pregätirii profesionale a constituit-o deta§area periodicä a unor functionari publici din judete, Tn aparatul Ministerului de Interne..."Domnule Prefect, Pentru continuitatea §i rezolvarea lucrärilor administrative privitoare la Ardeal, in spiritual legilor de care se guverneazä in aceastä parte a Regatului,

43 Ibidem, dos. 728/1922, f.1.

44 Ibidem, dos. 179/1922, f. 1-2.

45 Ibidem, dos. 1286/1920, f. 3.

46 Ibidem, dos. 661/1920, f.1

47 Ibidem, dos. 72/1921, f.2.

48 Ibidem, dos. 221/1922, f.1.

103