Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Lăcătuşu: Aspecte ale instaurării administraţiei româneşti, în oraşele din judeţul Treiscaune, în perioada 1919-1922. Contribuţii documentare
Istorie cum §i pentru initierea ín mai de aproape a functionarilor din Administrate Central, insärcinati cu rezolvarea acestor lucräri, in complexui legilor ce sunt chemati a aplica , ca §i rezolvarea urgentä a lucrärilor, Ministerul a hotärät ca sä deta§eze in Administratla Centralä, cu titlul de referenti, in serii de cäte 3 sau 4, pe timp de cäte douä luni de zile, subprefectii §i prim notarii judeteni. Aceste deta§äri vor incepe cu data de 1 august 1922. Comunicändu-vä cele ce preced, avem onoarea a vä ruga sä binevoiti a puné in vedere functionarilor mentionati din acea prefecturä, ca atunci cänd li se vor anunta deta§area in Minister, sä se prezinte la post. Ministerul va ingrlji ca pe timpul deta§ärii lor, sä li se acorde indemnizärile legale, cum §i inlesniri de incartiruire.’’49 Se Tnregistreazä primele actiuni pe linia organizärii formelor asociative profesioniste. Intr-o adresä din 1920, Prefecturä jud. Treiscaune este ?n§tiintatä de Tnfiintarea Reuniunii Functionarilor Administrativi §i Comunali, cu sediul la Sibiu, asociatie care are ca scopul, “ridicarea nlvelulul administratlei pe teren theoretic §i practic; ingrijirea intereselor economice §i social politice a functionarilor judeteni §i comunali §i reprezentarea lor; sprijinirea näzuintelor legate de dezvoltarea judetelor §i comunelor §.a”50 Greutätile economice pricinuite de räzboiul de reintregire nationalä, au influentat negativ asigurarea fondurilor necesare achitärii pensiilor. Pentru rezolvarea acestei situatii, prefectul pensionar din Bistrita, Leon Scridon, Tn 10 septembrie 1922, ?ntocme§te un “Memoriu ín chestia rezolvirei cererilor de pensii a functionarilor publici din Ardeal”, pe care il Tnainteazä Ministerului de Interne, dar §i tuturor prefecturilor din Ardeal: “Datä fiind situatiunea hotärät imposibilä in care se aflä fo§tii functioned publici, väduvele §i orfanii, care §i-au inaintat cererile pentru stabilirea dreptului de pensie la Directoratul General de Finante din Cluj §i convin§i fiind , cä Domnia Voasträ aveti toatä solicitudinea pentru cauza noasträ cät se poate de dreaptä, ne luäm voia a vä expune in cele ce urmeazä justele noastre doleante. Tinern inainte de toate sä mentionäm, cä in urma unei ordonante a Ministerului de Finante datä la inceputul anului 1922, prin care pänä la noi dlspozltii s-а suspendat rezolvarea tuturor cererilor pentru stabilirea pensiunilor, toate cererile inscrise - la numär de peste 2000 - zac de luni de zile, ba unele de ani de zile nerezolvate in cartoanele Directoratul General de Finante din Cluj. (...) Avänd in sfär§it in vedere, cä pensiile sunt in in raport cu greutätile de trai astäzi insuportabile, atät de modeste incät nu pot asigura penslonarllor nici mäcar un minim de existentä, Vä rugäm a interveni ca §i acestora sä li se acorde un spor de scumpete corespunzätor märimei pensiei §i sarcinilor familiale”51 Un capitol distinct TI reprezintä preocupärile Consiliului Dirigent §i apoi ale Ministerului de Interne pentru unificarea legislativä §i institutional a administratiei din “provinciile alipite”, cu cea din vechiul regat. Despre aceste preocupäri vorbe§te §i ordinul circular al Pre§edintiei Consiliului de Mini§trii, prin care se transmite pentru studiu, bro§ura intitulatä “Referat asupra cercetärilor fäcute cu privire la unificarea guvernamentalä a Regatului Italian”. Autorii, Hilderbrand Frollo §i Patrulius Radu, in Prefata referatului subliniazä: “Subsemnatii, insärcinati de a studia modul in care s-а fäcut unificarea 49 Ibidem, dos. 812/1922, f.1. 50 Ibidem, dos. 1056/1920, f.1 51 Ibidem, dos. 1037/1922, f.1-3. 104
