Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)
Ioan Bejinariu, Székely Zsolt, Dan V. Sana: Săpături arheologice de salvare pe şoseaua de centură a oraşului Nyíregyháza
Säpäturi arheologice de salvare pe foseaua de Centura a ora$ului Nyíregyháza 65 unde este redat negativul toporului este deterioratä pe alocuri. De§i piesa nu este intreagä, vom incerca sä stabilim ce variantä de topor cu disc §i spin se túrna ín tiparul deseris. Piesa redatä in negativ avea atät sectiunea lamei cät $i a barei spre disc hexagonalä, iar canturile toporului rezultat in urma turnärii erau bine profilate. Se observä cä lama incepe sä se curbeze u§or, chiar imediat dupä tubul de fixare, iar pe tub apare un präg. Aceste caracteristici se regäsesc la topoarele tipului B3, varianta Tärgu§or45. Tubul de fixare al topoarelor care se turnau in tiparul de la Oros nu avea extremitätile ingro^ate cum au majoritatea topoarele tipului B3. О piesä asemänätoare cu cele care puteau fi turnate in tiparul de la Oros este cea din depozitul de la Velikaja Began46. ín Transilvania, topoarele variantei Tärgu^or se regäsesc ín depozite din zona vesticä (Bihor, Satu Mare, Sälaj) cu о exceptie, descoperirea de la Odorheiu Secuiesc47. ín estül Ungariei apar ín descoperiri din főstül comitat Szabolcs48, in depozitul de la Csegöld49 etc. Toate aceste descoperiri apartin seriei depozitelor de tip Uriu-Opály50. Mult mai importantä ni se pare insä descoperirea in sine, deoarece tiparele pentru turnat topoare cu disc §i spin sunt foarte rare51, iar majoritatea celor descoperite erau folosite pentru turnarea unor variante mai timpurii52. О altä valvä de turnat, de asemenea fragmentarä provine din pántul desemnat drept complexui nr. 200. Este lucrat dintr-o roeä asemänätoare celei din care a fost facut primul tipar. In negativ este redat conturul unei piese cu lama u$or areuitä, iar in partea de jos apare о linie orizontalä, paralelä cu lama, iar deasupra ei un arc de cerc (pl. XIV/8). Pe singura laturä frontalä pästratä apare, tot in partea de jos о incizie latä, la fei ca §i in cazul tiparului anterior. Dacä la primul tipar am fost tentati sä eredem cä este vorba despre о amenajare cu caracter tehnologic a valvei, spre a fixa mai bine valva pentru discul toporului, aparitia acestui detaliu §i la aceastä valvä ne determinä sä gändim о altä explicate, care nu tine de sfera tehnologiei, ci poate pur §i simplu sä reprezinte о marcä, un insemn. Dupä aspectui piesei redate in negativ, se pare cä in aceastä valvä se turnau celturi. In legäturä cu cele douä piese, se cuvine subliniat un ultim aspect. A§a cum spuneam ambele sunt fragmentare. Desigur, multe dintre tipare se deteriorau in procesul turnärii pieselor de metal, dar existä §i opinia cä unele tipare erau distruse deliberat53. Este posibil ca distrugerea intentionatä a tiparelor, cu scopul vädit de a le face inutilizabile, urmatä apói de depunerea lor in anumite contexte sä aibä о conotatie ritualä, ca §i in cazul bronzurilor fragmentate intentionat §i apoi ingropate in cadrul unor a§a-numite depozite54. In groapa C 31 a fost descoperit un alt fragment dintr-o valvä de tipar, lucrat dintr-o roeä foarte moale, insä este greu de precizat pentru ce piese de metal era utilizat. ín groapa C 33 a fost descoperitä о piesä de bronz confectionatä din barä rotundä in sectiune, cu un capät ascutit §i cu celälalt putin lätit (pl. V/l). Este vorba despre о piesä utilizatä ca dorn sau punctator pentru ornamentarea pieselor din tablä de bronz (vase, centuri, armuri, 45 Vulpe 1970, 86. 46 Novotná 1996, fig. 3. 47 Novotná 1996, 87-88. 48 Mozsolics 1973, pl. 28/2. 49 Mozsolics 1973, pl. 35/7. 50 Petrescu-Dimbovita 1977, 51-73. 51 Kroeger-Michel 1983, 21. 52 Bejinariu 2007. 53 Wanzek 1989, 65-66; Boroffka - Ridiche 2005, 160-161. 54 Boroffka - Ridiche 2005, 161.
