Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)
Ioan Bejinariu, Székely Zsolt, Dan V. Sana: Săpături arheologice de salvare pe şoseaua de centură a oraşului Nyíregyháza
66 loAN Bejinariu, Székely Zsolt, Dan V. Sana etc.). Din complexui C 226 provine о daltä confectionatä din barä de bronz cu sectiunea hexagonalä (pl. XIV/12). Partea superioarä a piesei, unde era lovitä este deterioratä. Se observä cä dalta a fost confectionatä dintr-o brätarä, aplatizatä prin ciocänire §i ascutitä ulterior pentru a crea о muchie täioasä. Piesa are un aspect argintiu-inchis, mat, caracteristic pentru bronzurile cu un continut ridicat de staniu. Procentajul ridicat de staniu sporea rezistenta aliajului §i implicit a obiectelor realizate din el. Probabil a fost una dintre ratiunile pentru care о podoabä (brätarä) a fost transformatä in unealtä pentru täiere. Zgurä de bronz, dar mai ales bucäti de bronz brut au fost descoperite in mai multe dintre gropile ce apartin locuirii din Bronzul Tärziu. ín groapa C 32 a fost descoperitä zgurä de bronz, iar din groapa C33 (pl. XIV/4a-e) unde a apärut §i dornul deseris mai sus provin mai multe fragmente de bronz brut. Alte bucäti de bronz au fost descoperite in pántul C 200 (pl. XIV/2-3). Din complexele cercetate provin cäteva асе de bronz. Este vorba mai ales de асе cu unul dintre capete u§or aplatizat §i perforat, foarte asemänätoare cu banalele асе de cusut din zilele noastre (pl. XII/la-b, XIII/la-b, XIV/7a-b). Acest tip de ace, cu о functionalitate bine precizatä este lipsit de valoare cronologicä. Aläturi de piesele prezentate mai sus, mentionäm tija unui ac (pl. XIII/2), precum §i un fragment din tija altéi piese (pl. XIV/9). Din stratui de culturä provine un ac cu capul semisferic, ornamentat pe gát cu registre de linii orizontale §i in zig-zag. Lungimea acului: 15,5 cm; diametrul capului: 0,9 cm (pl. XIII/3). Acélé de acest tip din zóna Slovaciei au fost incluse de M. Novotná ín tipul Diviaky §i datate mai larg, ín perioada veche a UFZ55. Numeroase piese de bronz au fost descoperite ín pozitie secundarä in umplutura complexului C 200 (§antul, pl. XIV/1-2, 5-10). Printre cele mai reprezentative se numärä un pandantiv in formä de potcoavä, u§or deteriorat pe curbura exterioarä §i cu douä mici proeminente pe interior (pl. XIV/6). Pandantivele de acest tip, ale cäror prototipuri apar ín metalurgia perioadei Koszider de la sfár§itul Bronzului Mijlociu din zóna Tisei Superioare au о lungä perioadä de evolutie, cu modificäri neglijabile ale formei pänä in perioada tärzie a epocii bronzului56. Din complexui nr. 130 provine о piesä tubularä, realizatä din tablä de bronz rulatä (pl. XIV/lla-b). Douä piese confectionate din särmä de bronz provin tot din pántul С 200. ín primul caz este vorba, probabil, despre о parte dintr-un inel cu terminatie spiralicä (pl. XIV/1), piese care apar freevent in a$ezäri §i depozite din Bazinul Carpatic in perioada tärzie a epocii bronzului57. Un fragment similar provine din groapa C 123 (neilustrat in articolul de fata). О altä piesä spiralicä din särmä de bronz a fost descoperitä in acelea§i imprejuräri (pl. XIV/10). A§a cum mentionäm, formele §i decorul ceramicii din a^ezarea prezentatä sunt comune unor manifestäri culturale diverse ce apartin perioadei tärzii a epocii bronzului din zona Tisei Superioare. Piesele de metal descoperite in a^ezare nu pót fi restränse la un cadru cronologic ingust, fiind vorba, a§a cum spuneam despre tipuri aflate „la modä” о perioadä de timp mai lungä. Descoperirile (tipare, creuzet, material brut etc.) atestä indubitabil prezenta unor mesteri 55 Novotná 1980, 125-127, pl. 38/813-821 В. 56 Kemenczei 1965, 114; Kemenczei 1967, 292; Furmánek 1980, 37-39; Furmánek et alii 1999, 8; Kovács 1986, 28, 39-40, pl. 2/6-8; Veliacik 1991, 202-203, pl. 32/10. 57 Kemenczei 1984, pl. VI/24, XXXV/19, 21; Petrescu-Dámbovita 1977, 99, pl. 165/25; Ignat 1984, pl. XII/8; Bejinariu 2005, 58, pl. VII/5.
