Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)
Ioan Bejinariu, Székely Zsolt, Dan V. Sana: Săpături arheologice de salvare pe şoseaua de centură a oraşului Nyíregyháza
64 Ioan bejinariu, Székely Zsolt, dan V. Sana Sus. Chiar a§ezarea de unde provin matériáidé prezentate de noi se aflä íntr-o zoná (Nyírség) unde aceste culturi se intälnesc. ín sinteza referitoare la Bronzul Tárziu din nord-estul Ungariei, T. Kemenczei plasa majoritatea descoperirilor culturii Berkesz in zóna de la est de Tisa, in judetele Szabolcs- Szatmár-Bereg, Hajdú-Bihar $i doar cäteva, ín dreapta Tisei, ín Borsod-Abaúj-Zemplén41. Observäm insä, cä este vorba mai ales despre descoperiri izolate §i índeosebi de descoperiri cu caracter funerar, lipsind a§ezärile42, ceea ce, trebuie sä recunoa§tem, este prea putin pentru a putea creiona о imagine coerentä despre aceastä cultura, definita in urmä cu patru decenii43. Pe baza datelor furnizate de ceramicä s-а precizat cä trebuie luat in considerare, la geneza culturii Berkesz ca о entitate culturalä separata in zona Tisei Superioare, aportul cätorva componente §i in principal cele de traditie Suciu de Sus, Piliny, tumulare §i chiar est-carpatice (de factura Noua), iar intervalul cronologic in care evolueazä corespunde etapelor Reinecke BC-BD44. ín baza celor enuntate, a^ezarea din Bronzul Tärziu de care ne ocupäm se plaseazä in arealul atribuit culturii Berkesz, iar aspectui ceramicii pare a sugera о sintezä intre cäteva manifestari cultural ale acestei perioade, care se intälnesc in zona Nyírség-ului, cu precizarea cä о componentä Suciu de Sus pare mai diluatä in raport cu elementele de facturä Piliny §i mai ales Cehälut - Hajdúbagos. ín contextui prezentärii aspectelor principale ale inventarului ceramic din Bronzul Tärziu descoperit in a§ezarea de la Oros trebuie sä mentionäm cä in unele dintre gropile cercetate apar §i fragmente ceramice cu colorit dublu (negru la exterior, respectiv ro§ucärämiziu la interior). Este vorba despre vreo §ase gropi unde au fost descoperite fragmente ceramice cu aceastä caracteristicä. Respectiva specie ceramicä reprezintä incä о minoritate in ansamblul ceramicii, dar atestä deja utilizarea unei tehnici speciale de ardere care se va impune tot mai mult in cultura Gáva §i alte culturi contemporane §i se va perpetua pe parcursul primei epoci a fierului. 2.C. Dovezi ale practicärii metalurgiei. Piese de metal Obiectele de metal descoperite constituie un suport insemnat pentru precizarea limite - lor cronologice intre care evolueazä a^ezarea, mai ales cä in cele mai multe cazuri provin din complexe inchise §i au fost descoperite in asociere cu ceramicä. La fel de importante, in opinia noasträ sunt §i cäteva artefacte care reprezintä dovezi directe ale prezentei unor mesteri ce prelucrau bronzul. Este vorba despre tipare pentru turnat piese de metal, fragmente de la un creuzet, precum si piese de metal care puteau fi utilizate in diverse etape ale prelucrärii metalului. ín groapa 34 din situi 26 in asociere cu materiale ceramice din Bronzul Tärziu a fost descoperit un fragment de creuzet lucrat dintr-o pastä durä, cu ürme de ardere secundarä, pe fundul cäruia se pästrau resturi de bronz topit. Din groapa nr. 120, in asociere cu fragmente ceramice din Bronzul Tärziu, provine fragmentul valvei unui tipar pentru turnat topoare cu disc §i spin (pl. XII/2). Tiparul este lucrat dintr-o gresie silicifiatä moale, prezintä urme de folosire, iar pe singura laturä frontalä pästratä, acolo unde se imbina cu valva pentru discul toporului, apare in partea de jos о incizie latä. Fata 41 Kemenczei 1984, harta nr. 1, 123-127 (catalogul descoperirilor atribuite culturii Berkesz). 42 Kemenczei 1981, 89. 43 Kovács 1966-1967, 27-58. 44 Kemenczei 1981, 90-92; Kemenczei 1984, 28-31.
