Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)

Ioan Bejinariu, Székely Zsolt, Dan V. Sana: Săpături arheologice de salvare pe şoseaua de centură a oraşului Nyíregyháza

Säpäturi arheologice de salvarepe $oseaua de centurä a ora$ului Nyíregyháza 63 rii Piliny32 §i mai rar spre sud, in descoperirile grupului Igrita33. Existä §i exemplare care diferä de tipul de bazä deseris mai sus, doar prin lipsa piciorului (pl. III/4, VIII/5). In aceea^i categorie a vaselor de mici dimensiuni inträ §i ce§tile, de obicei mai scunde decät exemplarele mentionate anterior. Ce§tile apar intr-o gamä tipologicä variatä. Se remarcä trei ce§ti päntecoase, cu corpul bitronconic, dintre care douä sunt decorate intr-o manierä rar intälnitä pe ceramica din acest sit. Una dintre ele este decoratä cu spirale incizate (pl. XI/8), iar cealaltä cu un decor complex realizat in tehnica exciziei combinata cu incizii late (pl. XII/5). Nu doar prin decor, ci §i prin forma, acest tip de ce§ti este caracteristic culturii Suciu de Sus34. In schimb exemplarul nedecorat, cu corpul bitronconic (pl. V/4) i§i aflä analogii páná la identitate in necropola de la Alsóberecki (jud. Borsod-Abaúj-Zemplén) atribuitä culturii Berkesz, cu spe­­cificatia cä prototipul trebuie cäutat tot in mediul Suciu de Sus35. Exemplarul descoperit in complexui C 60 din situi nr. 33, care se individualizeazä prin partea inferioarä a corpului foarte inaltä §i prin decorul realizat din caneluri scurte, dispuse oblic pe umärul vasului (pl. XI/5) este о forrná intälnitä mai ales in mediul Cehälut36, unde se regäsesc §i analogiile cele mai apropiate pentru ce^tile cu profilul rotunjit (pl. XIII/5)37. Bine reprezentate numeric sunt vasele putin adänci, cu peretii foarte inclinati, cu patru proeminente conice sau mici tortite inconjurate de caneluri semicirculare, uneori flancate de impresiuni rotunde (pl. III/2, VII/3, VIII/1, 8, XI/7, 10, XII/3). La unele exemplare búza a fost modelatá cu lobi (pl. XII/4). Majoritare sunt exemplarele putin adänci, fara a lipsi íntrutotul cele mai inalte. Prototipul acestor vase este reprezentat de a§a-numitele stráchini in forrná de „coif suedez”, care sub influentä tumularä, apar in zóna de la est de Tisa incä din perioada a§e­­zärilor „teil” ale culturii Otomani, pe valea Barcäului38, ín nivelurile superioare de la Tószeg39, pentru ca in perioada tärzie a epocii bronzului sä fie о aparitie freeventä pe un spatiu larg din estül Bazinului Carpatic in diverse culturi §i grupuri culturale ale perioadei40. Distributia mentionatä este valabilä §i pentru exemplarele cu buza lobatä. Analiza formelor §i decorului ceramicii descoperitä in a§ezarea din perioada tärzie а epocii bronzului de la Nyíregyháza - Oros, siturile 26 §i 33, evidentiazä cä avem de-а face cu tipuri ceramice §i elemente ale decorului care nu pot fi restränse la о anumitä arie sau о anume culturä arheologicä. Dimpotrivä, majoritatea formelor §i a elementelor ornamentale sunt comune unui spatiu larg, care pentru unele dintre eie nu poate fi resträns doar la zona Tisei Superioare, ci se extinde spre Transilvania ori spre zonele de la sud de Cri^uri. ln unele cazuri putem vorbi chiar despre mo§teniri ale fondului viguros de traditie Otomani - Füzesabony din Bronzul Mijlociu, cu preluäri de facturä tumularä, ulterior asimilate in culturile perioadei tärzii a epocii bronzului din zona Tisei Superioare: Piliny, Cehälut - Hajdübagos, Berkesz $i Suciu de 32 Kemenczei 1984, pl. XXXVI/1, 4, 6; Furmánek - Marková 2001, pl. 6/11. 33 Chidio^an - Emődi 1982, fig. 6/4. 34 Bader 1972, pl. 2/1-3, 3/7; Bader 1978, pl. L/6, 9; LI/1 etc.; Kacsó 1987, pl. 5/1, 9/8. 35 Kemenczei 1981, 88, pl. 3/1, 12, 4/2, 5/3, 6 etc. 36 Németi 1978, fig. 10/1. 37 Németi 1978, 117, fig. 9/3, 11/2 - autorul le considerä mo§teniri din fondul Otomani. 38 Máthé 1988, pl. 25/3, 26/3. 39 Kovács 1988, pl. 3/1, 4/5. 40 Kovács 1970, pl. 1/14, 4/17; Németi 1978, fig. 4/1; Kacsó 1997 A, pl. 1/9, II/5, 8; Gumá 1997, pl. LXX/13, 16-19; Ciugudean 1997, 75, fig. 2/6, 16/1.

Next

/
Thumbnails
Contents