Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)
Ioan Bejinariu, Székely Zsolt, Dan V. Sana: Săpături arheologice de salvare pe şoseaua de centură a oraşului Nyíregyháza
62 IО AN BEjlNARIU, SZÉKELY ZSOLT, DAN V. SANA Vasele de dimensiuni peste medie (30-50 cm inältime, 30 cm diametrul la gurä) cu peretii gro§i, utilizate probabil drept vase de provizii, apar in cäteva variante principale. Este vorba despre vase cu profilul peretilor u$or inclinat spre interior sau exterior (pl. IV/2, XI/1) cu umärul putin profilat §i buza ingro$atä §i modelatä cu cáte patru nervuri scurte indreptate in jós (pl. III/6, VII/1). Datoritä functionalitätii sale, ca vas pentru depozitarea proviziilor, acest tip de recipient este intälnit in numeroase culturi ale epodi bronzului din Bazinul Carpatic. Maniera interesantä de modelare a bűzei, cu aceste nervuri scurte este intälnitä mai ales in cadrul ceramicii culturii Piliny18, dar se intälne§te §i ín descoperiri ulterioare cronologic19. Vasele cu gät inalt, cilindric, cu corpul rotund §i partea inferioarä ingustä (pl. VI/4, X/3) reprezintä о forrná foarte frecventä in diversele variante ale culturii mormintelor tumulare20 din estül Bazinului Carpatic, dar §i in culturile bronzului tärziu care s-au format pe fond sau cu aport de elemente tumulare21. Vasele cu corpul bitronconic, päntecoase, cu torti mari ce unesc gura vasului cu umärul (pl. X/4) sau torti mici dispuse pe umärul recipientului (pl. IX/1) reprezintä deasemenea un tip frecvent intälnit in diverse medii culturale ale bronzului tärziu din zona Tisei Superioare22. Au fost descoperite fragmente ce provin de la vase cu partea inferioarä a corpului mai mult sau mai putin bitronconicä §i cu gátul cilindric inalt §i buza lätitä spre exterior (pl. IV/1, V/3). Acest tip apare in perioada premergätoare culturii Gäva, in numeroase descoperiri din zona Tisei Superioare23 §i se perpetueazä ulterior in cadrul productiei ceramice de facturä Gäva24. Relativ frecvent intälnite in inventarul ceramic al complexelor din Bronzul Tärziu cercetate in situl nr. 26 §i 33 sunt cänile cu un mic picior rotund, gol pe interior §i toarta trasä din buzä, cu corpul rotunjit $i gátul cilindric, ínalt (pl. V/2, VI/1, XIII/4, 6). Toate exemplarele sunt lucrate din pastä omogenä, finä, bine arsä §i au suprafata lustruitä cu aspect metalic. Acest tip ceramic25 este intälnit in mediile culturale diverse din zona räsäriteanä a Bazinului Carpatic incepänd cu faza tärzie a culturii Füzesabony §i Vatya26, in morminte atribuite perioadei Koszider27, in descoperiri ale fazei finale a culturii Otomani din Cri$ana (depozitul de vase de la Valea lui Mihai)28 $i Slovacia sud-esticä29. Respectivul tip de canä devine foarte frecvent in perioada urmätoare, a Bronzului Tärziu din zona Tisei Superioare, fiind intälnit in necropola de la Dolny Peter (Slovacia)30, in descoperirile de facturä Cehälut - Hajdübagos31, cele ale cultu-18 Kemenczei 1984, pl. XII/8, XIII/18, XIX/3, 6. 19 Szabó 2004, pl. 4/4, 5/4. 20 Bartík 1996, pl. 5/7, 6/5, etc. 21 Kemenczei 1984, pl. XXXI/11-14. 22 Kemenczei 1981, 84, pl. 5/8; 7/4-5, etc; Kemenczei 1984, pl. XXXIV/21; Tóth - Marta 2005, 110, fig. 4. 23 Kovács 1970, pl. 2/19, 4/7; Németi 1978, fig. 10/6; Ignat 1984, pl. 1/2-3; Chidio$an - Emődi 1982, fig. 1; Chidio$an - Emődi 1983, fig. 4/1; Kemenczei 1984, pl. XVI/4; Nágy 2005, pl. XIII/1; Szabó 2002, fig. 2, tipurile IV Bl ?i IV F; Szabó 2004, pl. 3/3. 24 Szabó 2002, fig. 26, tip IV B2. 25 Koós 2003, 307, pl. 15. 26 Koós 1989, 38, fig. 5. 27 Kovács 1977, 53, pl. 3/6. 28 Ordentlich 1965, pl. II. 29 Olexa 1992, pl. 1/9. 30 Dusek 1969, fig. 12/12, 14/1, 16/7. 31 Kovács 1970, pl. 1/9-10; Németi 1978, fig. 2/1, 6/2, etc; Kacsó 1997 A, pl. XII/1; Bejinariu 2001, pl. III/4.31
