Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)
Ioan Bejinariu, Székely Zsolt, Dan V. Sana: Săpături arheologice de salvare pe şoseaua de centură a oraşului Nyíregyháza
Säpäturi arheologice de salvare pe $oseaua de Centura a orafului Nyíregyháza 61 Perioada tärzie a epocii bronzului este putin cunoscutä ín zóna Nyírség-ului. Majoritatea siturilor atribuite „culturii Berkesz”, respectiv culturii Gáva sunt de fapt cunoscute in urma unor cercetäri de suprafatä13 sau excavatii de amploare redusä, cum este cazul a^ezärii de la Nagykálló14. Säpäturile arheologice de salvare din ultimii ani au permis cercetarea unor suprafete intinse ale unor a§ezári din bronzul tärziu, perioada in care aceastä regiune mlä^tinoasä pare sä fi fost intens locuitä, in contrast cu perioada mijlocie a epocii bronzului15. Marea majoritate a acestor säpäturi recente au rämas inedite. Ca atare $i datele despre locuirea umanä din perioada bronzului tärziu sunt reduse. Nu §tim mai nimic despre existenta unor a^ezäri fortificate in zona mlä^tinoasä din regiunea Tisei Superioare. Putine asemenea a^ezäri, din perioada bronzului tärziu sunt cunoscute din zona inaltä din nordul Ungariei16, in schimb sunt múlt mai numeroase in Ucraina Subcarpaticä, respectiv Transilvania in perioada culturii Gáva. Recent, au fost publicate cäteva date despre a§ezäri fortificate cu §anturi din nordul §i estül Ungariei (jud. Borsod-Abaúj-Zemplén, respectiv Csongrád §i Békés)17. Coroboränd datele provenite din cercetäri mai vechi cu cele recente, autoarea studiului inclinä sä atribuie aceste a^ezäri fortificate perioadei bronzului tärziu, respectiv inceputului primei epoci a fierului. Dintre cele 153 de complexe din bronzul tärziu cercetate pe cele douä situri, gropile reprezintä imensa majoritate. Un singur complex, cel cu nr. 281 poate fi interpretat drept locuintä. Este vorba despre un complex rectangular, putin adäncit in sol de la nivelul de conturare. Dimensiunile sale sunt de circa 5 x 2,5 m. Gropile sunt fie cilindrice, cu peretii drepti, fie tronconice, mai inguste la gurä, cu baza mai largä. Probabil cele din a doua categorie erau utilizate initial drept gropi de provizii, pentru ca ulterior, dupä ce se deteriorau sä fie transformate in gropi menajere. Nu putine sunt gropile in care au fost depuse vase intregi sau vase sparte, dar ale cäror fragmente au fost depuse in totalitate (ex. C9, C32, C33, C34, C55 etc.). Aläturi de ceramicä (vase intregi sau fragmente), inventarul gropilor ce apartine orizontului de locuire din bronzul tärziu mai include fragmente de chirpici, bucäti din lipitura vetrelor de foc, oase de animale (unele cu urme de prelucrare), piaträ de räu $i lespezi plate care au putut fi utilizate pentru mäcinatul cerealelor, mici piese din silex §i obsidian, dar §i obiecte din metal. 2.b Descrierea ceramicii Cea mai mare parte a ceramicii este de calitate superioarä, lucratä din pastä bine omogenizatä, in amestec cu cioburi sfarämate sau cu nisip. Vasele sunt bine arse, in profunzime, poate cu exceptia vaselor de mari dimensiuni cu peretii gro§i, unde miezul este mai putin pätruns. Printre fragmentele ceramice descoperite se remarcä cäteva la care tehnica de ardere utilizatä a condus la coloritul dublu al peretilor: negru la exterior, respectiv ro§u sau cärämiziu la interior. Suprafata vaselor la exterior este bine netezitä §i lustruitä. Doar о micä parte a recipientelor descoperite sunt de о calitate inferioarä §i ne referim in acest sens la fragmentele ce provin de la vase-cuptor portabile sau de la unele vase de provizii la care se observä о anumitä neglijentä in ceea ce prive§te confectionarea §i aspectui estetic. 13 Kemenczei 1984, 123, 152-168. 14 Kemenczei 1982, 73-78. 15 Kemenczei 1982, 92. 16 Kemenczei 1984, 14, 63. 17 Hellebrandt 2003, 217-237; Hellebrandt 2004, 171-186.
