Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)
Ioan Bejinariu, Székely Zsolt, Dan V. Sana: Săpături arheologice de salvare pe şoseaua de centură a oraşului Nyíregyháza
60 I о an Bejinariu, Székely Zsolt, Dan V. Sana intelege ceea ce anterior T. Bader desemnase drept „faza Sanisläu a culturii Nir”8 din perioada timpurie a epocii bronzului. In estül Ungariei, descoperiri similare celor de tip Sanisläu au fost identificate de M. Máthé cu Otomani A9. Arheologic, descoperirile „grupului Sanisläu” au fost documentate la limita esticä a Nyírség-ului, Cámpia Careiului, Valea Ierului $i múlt mai rar in nord-estul Ungariei §i sud-estul Slovaciei10 11. Interesantä este asocierea din groapa 113 unde a apärut (chiar dacä in pozitie secundarä) un fragment de vas cu decor textil in asociere cu fragmente ceramice decorate cu fascicole de striuri. Din cáte cunoa$tem, ín putinele statiuni cercetate arheologic ale „grupului Sanisläu” nu a apärut §i ceramicä cu decor textil11. Se pare cä in nord-vestul Romäniei §i nord-estul Ungariei existä cel putin douä orizonturi cronologice ín evolutia ceramicii cu impresiuni textile. Unul ar fi anterior „grupului Sanisläu”, iar al doilea apare dupä íncheierea evolutiei acestui grup12. De§i redus numeric, materialul arheologic analizat mai sus, descoperit in situl cu indicativul 26, eredem cä sugereazä о prezentä umanä sporadicä in acest punct, pe parcursul mai multor etape ale bronzului timpuriu din zona Nyírség-ului. 2. Descoperirile din perioada tärzie a epocii bronzului 2.a. Complexe arheologice ín timpul cercetärii sitului 26, spre baza dunei de nisip, cätre canalul actual a fost surprins un §ant (desemnat drept complexui nr. 200). Acest complex a putut fi cercetat ре о lungime de 120-125 m. Lätimea §antului la nivelul de conturare era cuprinsä intre 2,5-5,5 m, iar adäncimea maximä de circa 2 m. In partea nord-esticä a suprafetei cercetate, §antul dispare. Chiar aici apare о groapä cu diametrul de cca. 1,5 m. Probabil in aceastä zonä a fost о cale de acces in incinta delimitatä de §ant, sub rezerva cä, mai departe nu am putut verifica aceastä presupunere, deoarece suprafata se afla in afara perimetrului afectat de lucrärile §oselei de centurä. In profil §antul are un aspect albiat, cu fundul rotunjit. Pe alocuri, in umplutura §antului, pe fundul acestuia, au apärut §i zone cu bueäti masive de chirpici §i arsurä care ar putea sä provinä de la о eventualä palisadä incendiatä §i präbu§itä in §ant. Färä aceastä amenajare suplimentarä (palisada), rostul defensiv al §antului era mult diminuat. Nu excludem totu§i posibilitatea, ca §antul respectiv sä nu fi avut un scop defensiv, ci sä fi fost amenajat, incä din perioada tärzie a epocii bronzului, pentru a servi la asanarea zonei mlä§tinoase. Pe fundul §antului au apärut doar fragmente ceramice din perioada tärzie a epocii bronzului. Acest amänunt, coroborat cu faptul cä о serie de gropi ce apartin locuirii sarmatice suprapun §antul, ne determinä sä atribuim acest complex, nr. 200, locuirii din perioada tärzie а epocii bronzului. In suprafata cercetatä au apärut complexe din perioada tärzie a epocii bronzului atät in interiorul incintei delimitate de §ant, cät $i in afarä. Este insä greu de precizat dacä este vorba despre complexe contemporane cu perioada cänd §antui a fost in uz, sau aceste gropi sunt ulterioare, dupä ce §antul a fost dezafectat. 8 Bader 1978, 30. 9 Máthé 1988, 39; Máthé 2001, 42-43. 10 Németi - Roman 1994-1995, 30. О repertoriere completä a celor din zona Careiului la Németi 1999. 11 Roman - Németi 1990, 39-40; Roman - Németi 1990 A, 39-47; Roman - Németi 1994-1995, 28. 12 Roman - Németi 1990, 37.
