Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)

Hágó Attila-Nándor: Descoperiri din neoliticul dezvoltat şi târziu din zona Careiului (jud. Satu-Mare)

Descoperiri din neoliticul dezvoltat $i tärziu din zona Careiului (jud. Satu-Mare)

21

Se pot reconstitui urmätoarele forme de vase: vase de provizii (Piarca XIX/2, 4, 7; XX/3-4; XXI/2), castroane (Plan§a XIX/3, 6, 8; XX/5), fructierä (Plan§a XX/6), vase de mid dimensiuni (Planca XX/1-2; XXI/3-5; XXI/1). Matériáiul litic este alcätuit din de$euri de obsidian §i silex, avänd dimensiunile intre 2-4,5 cm (Plan§a XXI/7), §i о dältitä de piaträ, avänd dimensiunile: 4 x 2 x 0,7 cm (Planta XXI/6), precum §i cäteva fragmente de rä§nitä din piaträ.

Privind factura ceramicii, materialul arheologic adunat, in urma cercetärilor de teren se incadreazä in neoliticul tärziu.

Concluzii

Chiar dacä materialul arheologic prezentat in acest articol este fragmentar §i in majoritatea cazurilor provin din cercetäri de teren §i periegheze, putem trage anumite concluzii. Dacä comparäm cercetarea zonei Careiului in privinta siturilor din neoliticul mijlociu §i tärziu cu cele din neoliticul timpuriu, putem afirma cä dispunem de un material múlt mai bogát.

Siturile cercetate sistematic din neoliticul timpuriu (prin säpäturä arheologicä) sunt destul de putine, avem numai douä situri $i anume la Tä§nad - „Sere”32 §i Homorodul de Sus33, in schimb in ceea ce prive^te säpäturile sistematice din neoliticul mijlociu §i tärziu putem mentiona situri ca Pi§colt, Cäpleni - „Reök tag”, Moftinu Mic, Berea, Carei - „Kozard”34, avänd astfei in total semnalate aprox. 40 de situri din neoliticul mijlociu §i 36 din neoliticul tärziu35.

О altä problemä prezintä cercetarea arheologicä a teritoriului municipiului Carei. Datoritä faptului cä zona intravilan a municipiului in antichitate nu era favorabilä pentru habitat, descoperirile in general sunt foarte putine. Totu§i pe terasele päräia^elor care drenau apele pluviale spre Mla^tina Ecedea avem descoperiri aproape din toate epocile. Din päcate, aceste cercetäri au avut un caracter de periegheze, numai intr-un singur caz (Str. Esenin nr. 2), putem vorbi de о säpäturä de salvare, cänd la säparea unei pivnite a fost descoperitä о groapä menajerä. Periféria teritoriului, terasa Merge^ului sau valea päräului Po§ta, este mult mai bine cercetatä.

Incadrarea cultural-cronologicä a descoperirilor din municipiu este ingreunatä de faptul, cä din materialele adunate lipsesc aproape total fragmentele ornamentate §i este de asemenea greu de reconstruit forma vaselor, fiindcä materialul ceramic este destul de fragmentar. ín douä cazuri putem incadra matériáiul arheologic cu certitudine intr-un grup cultural. Bazánd pe formele de vase, factura §i ornamentatia ceramicii descoperirile de pe Str. Esenin nr. 2 §i 3 a^ezarea se incadreazä in neoliticul mijlociu, grupul Pucolt faza mijlocie/tárzie; analogiile sunt de la Pucolt, Cäpleni, Moftinu-Mic etc.36. Descoperirea de pe Calea Viilor (topor de piaträ) §i Drumul spre Oradea (greutate de lut, topor de piaträ) este greu de incadrat cultural §i cronologic, datoritä faptului cä n-au fost descoperite fragmente ceramice. Längä coltul sträzii $tefan Octavian Iosif ín apropierea grädinii de unde provine toporul, au apärut fragmente

32 Ierco?an 1994-1995, 9-24.

33 Bader 1968, 381-388.

34 Németi 1986-87, 101-103; Németi 1981-1982, 167-182; Ierco$an 1986-87, 139-158; Ierco?an 1997, 23-58; Páunescu 1964, 467-475.

35 Németi 1999, 95-96.

36 Németi 1981-1982, 167-182; Németi 1986-87, 101-103.36